Ploua... ploua torențial
Ploua... ploua torențial, tu ai venit,
Sub o umbrelă veche, argintie.
Să fiu al tău deja eram menit,
În piept să-mi ardă dragostea, făclie.
Eram timid, dar plin de entuziasm,
Căci tu erai întâiul meu amor,
Trăiam cu tine-atunci parcă un basm,
Eram eternul tânăr visător.
S-a scris pe pagini albe ce-o să fie,
Ceea ce ursitoarele-au ursit,
Că te voi întâlni și-mi vei da mie,
O dragoste cum nu s-a mai găsit.
Și-om scrie noi povestea de la capăt,
Și vom adăuga în ea eternul,
Căci ceea ce simțim nu are treacăt;
- Așa ne-a fost ursit nouă destinul!
poezie de Răzvan Isac (5 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, citate de Răzvan Isac despre iubire, poezii despre visare, poezii despre tinerețe, poezii despre ploaie, poezii despre alb sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.