O iubesc pe Albă-ca-Zăpada
Mi se-nlăcrimează rece spada
Când ajung în fața ei și-o vad,
O iubesc pe Albă-ca-Zăpada
Și albastrul ochilor prăpăd.
Uneori ea spune și cuvinte
Cum ar fi ca frigul e frumos,
Dar îmbrățișarea mea fierbinte
Ar putea s-o dea din sine jos.
Legea ei e depărtarea noastră,
Ca să fie, nu o vom avea.
Fulgera o lacrimă albastră
Și mă tem că se topește ea.
Îmi păstrez în drob de gheață spadă
Nici n-aștept să se mai facă zi,
Și pornesc spre Albă-ca-Zăpada
S-o ating, dar fără-a o topi.
Și mi-e frig, dar mult mai drag îmi este
Și îngheț păzind-o vinovat,
Și mă tem că va fugi-n poveste
Și-o să moară la vreun dezghețat.
Turture înmiresmat mi-e spada,
Să despice-n jurul ei femei,
o iubesc pe Albă-ca-Zăpada
Și-am să mor în basm de dragul ei.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre gheață
- poezii despre albastru
- poezii despre vinovăție
- poezii despre ochi
- poezii despre legi
- poezii despre iubire
- poezii despre frumusețe
- poezii despre frică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.