Cărări albe
Mă ninge încet
pe tâmplele așteptării
o iarnă venită prea devreme
se aștern nămeți
la început de drum
a visului neîmplinit
frânturi de gânduri zac strivite
le calcă timpul în picioare
pe cărări albe nestrăbătute
m-aș ratăci... de n-ai veni cu mine
în poezia iernii fulguită
mă răscolesc dorințe
ce au fost odată
din anotimpuri ce-au trecut
în umbra nopții, steaua noastră
ne veghează
magia unei clipe
ne aduce mai aproape
au trecut anii...
suntem bunici
fericirea este mai aproape.
poezie de Maria Ciobotariu (4 ianuarie 2015)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre iarnă
- poezii despre început
- poezii despre zăpadă
- poezii despre visare
- poezii despre trecut
- poezii despre stele
- poezii despre poezie
- poezii despre picioare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.