Speranță
Mă-nvârt ca un titirez
În jurul meu
Din ce în ce mai repede
Până ce totul
Devine atemporal.
Mă-nvârt până când
Bucăți din mine
O iau razna
Răspândindu-se în spațiu
Cu viteză din ce în ce mai mare
Asemenea galaxiilor
Ce se-ndepărtează unele de altele
Generând un efect Doppler
Personal și bizar
Având în vedere
Faptul că eu
Mă îndepărtez de mine însumi
Tot sperând că odată și-odată
Mă voi vedea
Născându-mă.
poezie de Mihail Mataringa din Singur în Atlantic (aprilie 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viteză sau poezii despre devenire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.