O clipă în pocal
Și te-ai stins ușor, maestre,
Cu durere ai pierit,
Iar a noastre țeluri-zestre,
Tot adânc au adormit.
Ne curtează falnic morții,
Cu-ale laurilor spini,
Căci am fost frumoșii sorții,
Peste glie și vecini.
Nu se-mpotrivește nimeni,
Vântul bate în aval,
Clipa luptă peste semeni,
Să păstreze un pocal.
Și se scurg în taină clipe,
Cu amar și dor de ducă,
Peste țara cu aripe,
Macinată de nălucă.
Mă-nfioară gânduri multe
Și-ale lacrimilor chin.
Căci răspunsurile-ți culte
Sunt acum postum, declin.
Tu ești sus,
Noi suntem morți.
Iară țara a apus,
Cu luceferi printre sorți.
poezie de Liviu Reti (15 iunie 2014)
Adăugat de Liviu Reti
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre țări
- poezii despre vânt
- poezii despre vecini
- poezii despre somn
- poezii despre gânduri
- poezii despre frumusețe
- poezii despre durere
- poezii despre dor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.