Reflux
Amarele, profundele tăceri
Au ucis ziua de ieri.
Steaua, victoria, dragostea mea
Cine le fură, cine le bea?
Ah, aprindeți corabia.
Frângeți catargul și sabia,
Ne-amenință tot mai nebun
Nebiruitul, mărețul taifun.
Universul e văduv de bucurii.
Plecară cele din urmă copilării,
Cele din urmă povești.
Nici lămâița nu mai e la ferești.
Pentru ce să cutremurăm țărâna
Dacă ne putrezește mâna!
Pentru ce se invocăm cerul
Dacă nu ne aude misterul!
Propun o sinucidere generală
În costume de gală.
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre văduvie
- poezii despre victorie
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre stele
- poezii despre nebunie
- poezii despre mâini
- poezii despre marină
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.