Alpinism (1928)
Pe piscuri goale, fără viață,
Unde nici vulturi nu s-avântă
Eu mi-am târât povara sfântă
A trupului flămând de viață.
Cu patimă m-am strâns pe stâncă
Strângând spasmodic piatra tare...
Și-i drept că gura-mi, nu arare
Cerșea un sprijin de la stâncă.
Prăpăstii mi-au surâs sarcastic,
Guri de-abia înfiorătoare,
Dar prins de culme cu ardoare,
Am râs și eu la fel sarcastic...
poezie clasică de Ion Pena din SO4H2 (15 aprilie 1932)
Adăugat de Marin Scarlat
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vulturi
- poezii despre viață
- poezii despre stânci
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre sarcasm
- poezii despre râs
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre gură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.