Lutier
sunt ani de când te-am cunoscut și te visez, te vreau al meu,
de când pe-al sufletului meu Olimp ești zeu,
sunt ani de când din inima-mi tu ai sculptat
o formă de vioară, și strune, și arcuș ai modelat...
tu, lutier, tu, Stradivarius al meu, mi-ai acordat
vioara sufletului meu de dor de tine-ncrâncenat,
și știi iubirea mea secretă, interzisă,
pe strunele din sufletu-mi înlăcrimat stă scrisă...
tu esti albastra-mi de lumină caldă simfonie,
învăluind nevoia mea firească de iubire,
a sufletului meu simetrică armonie,
tristețe ascunsă în elegiacă nostalgie...
și dor cumplit de tine va să-mi fie,
răsfrânt în cate-un vers de poezie...
poezie de Elena Vlădescu (21 decembrie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.