Au fost cândva
Au fost cândva. Trăiau odată
Un bătrânel cu baba lui.
Erau sărmani, bătuți de soartă,
În mărginimea satului.
Rar trecea pe lângă casă
Cineva din vechiul sat,
Când vremea era frumoasă,
De arat, de semănat.
Doar atunci schimba o vorbă
Moșul către baba lui.
-Ia te uită, babo, probă!
Este vremea câmpului.
Ooof,
Oftează baba și vaită.
-Numai este vremea noastră.
Puneam mâncarea în traistă
Și plecam în câmp, pe coastă.
Altădată, nu amu
munceam noi și alții nu.
Dar amu, muncesc alții și noi nu.
Părul în cap ne-a albit,
Bătrânețea ne apasă,
Puterea ne-a părăsit,
Numai plecăm de acasă.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sat
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre schimbare
- poezii despre păr
- poezii despre mâncare
- poezii despre muncă
- poezii despre frumusețe
- poezii despre arat
- poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.