Femeie
te simți în noaptea neagră o femeie
vorbești, asculți și simți acea scânteie
în piept, când te privește ca femeie
și-ți deschizi brațul larg, și-l lași
la pieptul tău să steie...
și te înalți plutind
pe cerul plin de curcubeie
încet, încet, începe bluza să-ți descheie
nu spui nimic, și-l lași
din vinul dragostei să beie
și nu găsești cuvinte să se-ncheie
decât să spui că ești femeie
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
COSTEL ZĂGAN [din public] a spus pe 29 mai 2008: |
Femeia:cupă inefabilă din care bărbatul bea veșnicia unei clipe! |
Roman Valevschi [din public] a spus pe 29 mai 2008: |
Monica are talent, se vede.
Iar Costel a punctat frumos. (Atenție, Costele, "veșnicia unei clipe" este o sintagmă stoarsă complet de înaintași, vezi "eternități de-o clipă", vezi "istoria unei secunde" etc.)
Poemul conține mai mult erotism, decât poezie.
Poate și din cauza rimelor, care te trimit pe cărarea ciudată, aproape inevitabilă: "beie","curcubeie", "descheie", "-ncheie"
Oricum, mi-a plăcut, deși până la genial "e-o cale-atât de lungă."! |
mademoiselle [din public] a spus pe 13 martie 2009: |
Domnule Valevschi, ce ți-a plăcut la această poezie? Unde vezi atâta talent? Poate în cuvintele "steie", "beie", "curcubeie"!? Să fim serioși... e o poezie mai puțin bună, ca să nu spun altcumva. În critica literară, se cere maximă obiectivitate și nu se admite nicio excepție de la regulă. Femeile nu trebuie favorizate dar tu esti vulnerabil si nu e bine. |