- timp
- Timpul este larva veșniciei.
definiție clasică de Jean Paul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Votează! | Copiază!
Nu cunoaștem unde a fost publicat prima dată acest citat. Dacă știi, poți trimite o semnalare.Vezi citate despre timp sau citate de Jean Paul despre timp
1 Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 12 martie 2015: |
| Clipa este mormolocul Veacului! |
2 Agamiță [din public] a spus pe 13 martie 2015: |
| Cum adică "mormolocul Veacului"? Tu chiar crezi că "Veacul" este o broască? Dar și Jean Paul Richter cu larva lui e la fel de neinspirat. Vorbe și iar vorbe... |
3 daniel stanciu [din public] a spus pe 13 martie 2015: |
| Dar cand spui "nunta secolului", crezi ca secolul este un cuplu sau o legatorie de destine (casa starii civile)? Sau cand spui "fotbalistul planetei", iti imaginezi ca planeta un teren de fotbal? |
4 Nelu Gigănțelu [din public] a spus pe 16 martie 2015: |
| Domnule Daniel! Ce frumos bateți câmpii! "Nunta secolului" înseamnă cea mai grozavă nuntă a unui veac. Numai un fraier ar putea crede că secolul se însoară. Messi este "fotbalistul planetei" înseamnă că Messi e cel mai bun jucător de pe pământ. Trebuie să te doară rău capul să deduci din această sintagmă că planeta e teren de fotbal. Dar "mormolocul Veacului" ce va să-nsemne? Că a găsit Vedetot la el în gârlă cel mai mare pui de broască din secolul XXI? Ion vrea să definească el clipa, în cere vede un fir de nisip din clepsidra secolului, Din păcate recurge la accesorii derizorii, adică la mormoloci. Așa că toată orăcăiala aceasta nu-și are rostul... |
5 Draga de Vetulina [din public] a spus pe 16 martie 2015: |
| nu-si are rostul? Sau nu are rost? Vorbesti ca la coada vitelului meu! RICHTER ARE DREPTATE CU LARVELE LUI! tIMPUL TRANSFORMA OAMENII, MAI, GIGANTELULE? |
6 Nelu Gigănțelu [din public] a spus pe 16 martie 2015: |
| Timpul transformă oamenii, desigur! Uite ce a făcut timpul din tine! Și erai așa frumoasă și cuminte până nu te-a lovit damblaua literaturii! Dar VEȘNICIA nu este o INSECTĂ!!! Este un concept măreț și profund, nu o gânganie. Aici greșește Richter. |
7 daniel stanciu [din public] a spus pe 16 martie 2015: |
| Liliputanule, n-am facut altceva decat sa "rationez" dupa logica ta de mlastina asanata. Daca din sintagma "mormolocul secolului" deduci ca secolul e un ascendent al batracianului sus-mentionat, atunci din sintagma "omul momentului", ai putea conchide ca momentul e o naimuta antropoida si nu un adeziv cu care au putea lipi placile (in care s-a instalat scleroza). "Mormolocul veacului" e un oximoron, criticastrule! Mormolocul desemneaza un capsoman (un om cu capul mare) aflat intr-un stadiu incipent de evolutie, dar care e patruns pana in bulbul rahidian de superioritatea fapturii sale spirituale. |
8 Nelu Gigănțelu [din public] a spus pe 17 martie 2015: |
| Domnule Stanciu, Dați-mi Dv. o altă explicație a sintagmei "mormolocul Veacului", care văd că vă duce la faza de extaz spiritual. Autorul vrea să spună ce au spus și alții. Că "Veacul" se compune din miliarde de secunde. Dacă puiul de broască vă sugerează o secundă înseamnă că aveți o imaginație suprarealistă. Să vă trăiască! Și mormolocul, și imaginația! |
9 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 17 martie 2015: |
| Am citit până la saturație această "cugetare" și mi-a fost imposibil să-o trec dincolo de ușa accepțiunii! Oare, de unde o fi apărut acest Richter, cu aberațiile lui incalificabile?! Și iată, și ce enormități a declanșat: "damblaua literaturii"? Acesta este verdictul pentru o femeie care cutează să producă literatură? Literatura e o dambla? Exclusiv pentru femeie, nu? Indiferent cui i-ar fi fost adresat acest menajament, este incalificabil din partea oricărui om, oricât de mare ar fi! Orice femeie (am mai discutat, nu?) prin ea însăși e un briliant de valoare inestimabilă! Nu Timpul este cel care modifică frmusețea femeii! Și, în niciun caz, pe o treaptă a inferiorității! Nu, nu timpul! Ci însuși dreptul său infailibil și suprem la Veșnicie! Prin menirea de a se sacrifica, nelimitat, necondiționat și neconstrnsă de nimeni pentru perpetuarea speciei umane, își favorizează un loc preferențial și unic, în amfiteatrul Veșniciei! Literatura, o dambla (pentu femeie)? Un impas al conservării și păstrării ei sub formă de rubin? De ce? Mie, Cerul îmi va fi deschis o poartă către împletirea de cuvinte, încă de la vârsta doisprezece ani! Ar fi însemnat ca acest privilegiu hotărât de Supremație, să mă transforme în larva de care vorbește autorul acestui mesaj?! Dar eu cred cu totul altceva despre mine, ca efemeritate a Timpului! Eu știu sigur, că, traiectoria Timpului Social cu care mi-am identificat existența, va conta ireversibil, în fața dreptului meu la Veșnicie! Imdiferent câtă nepercepție, necredință, necuviință se va fi pronunțat de un om, fie el și o celebritate! Eu știu și am argumentație certă, că am trăit frumos, Pe Pământ! |
10 daniel stanciu [din public] a spus pe 17 martie 2015: |
| D-le Gigantel, metafora "larvei" nu e chiar atat de rea (cu atat mai putin "aberanta" cum o califica o doamna care adopta in cazul de fata un feminism deplasat) precum pretindeti. Metafora insemna a transporta un cuvant in alta arie semantica. Daca Richter spune ca timpul e o larva a vesniciei, nu trebuie sa interpretezi la propriu cuvantul "larva" si nici sa-i reconstitui vietatii in cauza ca un entomolog literar "destinul" sau biologic. Timpul poarta in el sigiliul vesniciei (desi vesnicia nu e nici logofat, nici institutie publica). Intr-o istorie profana un timp bine trait devine chiar o eternitate "provizorie" (o durata). Exista opere, edificii, gesturi exemplare care dureaza sfidand vremelnicia lucrurilor si intamplarilor anodine. Timpul e imaginea miscata, tulbure a eternitatii spunea Platon. E o eternitate larvara, care nu si-a implinit posibilitatile, zice Richter. Intre cele doua "viziuni" existe oaresce similitudini. In privinta mormolocului, observ ca, in sfarsit, ai renuntat la decupajul initial si ai preluat tot "aforismul" d-lui Vedetot. "Analizele" dvs. eludeaza sensul conotativ al vocabulei "mormoloc". Despre clipa exista o teorie interesanta formulata de Kierkegaard. Danezul zice ca in clipa (de "gratie", de cotitura existentiala) ne intalnim cu eternitatea. Amandoua sunt "consubstantiale", de vreme sunt atemporale. |
11 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 18 martie 2015: |
| Jean Paul Richter este un prozator romantic german, cunoscut mai ales ca Jean Paul. Am modificat semnătura citatului astfel. |
12 Viorica Ropceanu [din public] a spus pe 18 martie 2015: |
| Agamita este lipsit de acordeon, dar in egala masura si de scanteia divina. |