Noi vrem bacşiş!

Ascult-aici, bulgar spurcat,
Să nu-ţi mai râzi de noi făţiş!
În schimb de tot ce folosişi
C-am stat cu braţele cruciş
Cât timp tu-n lupt-ai asudat,
Noi vrem bacşiş!

Din lenea noastră-ai tras folos
Când în păgâni, căzând furiş
Urcaşi al Sorţii greu suiş
Şi atunci când vrem şi noi un os
Ne arunci călcâiele în dos?
Noi vrem bacşiş!

Vor şti străinii toţi de noi,
Că-s sfinte cele ce-auzişi:
Ţinem la datină morţiş!
Răbdăm ocări de orice soi,
Chiar ham de cal şi jug de boi,
Dar vrem bacşiş!

Să nu dea Sfântul cum dorişi,
Să vrem noi sânge, nu bacşiş!
Când nu vom mai putea răbda
Cu praji şi ceapă-n noi de-ai da
Hristos să fii, nu vei scăpa
Nici în tufiş!

Ne vom căli copita-n foc,
Ţi-om da la cap cu-al ei tăiş,
Ţi-om da în cap, în curmeziş,
Şi mintea ţi-o veni la loc
De-i şti de-acum — că nu e joc —
Să dai bacşiş!

poezie de Ştefan Zeletin din Din ţara măgarilor. Însemnări (1916)
Adăugat de Dan Costinaş
Votează! | Copiază!