Cu treisprezece ani în urmă, mi-am scos mai multe pagini de note înghesuite după un document, pe care mă voi mărgini să le transcriu aici fără a adăuga nimic. În zadar am încercat să regăsesc opusculul, ce purta mențiunea "rar", în noua Koninklijke Bibliotheek, care s-a mutat de atunci. Mai mulți funcționari mi-au confirmat că, de altfel, vechile cataloage nu păstrau nici urmă din el și că, în consecință, această carte nu aparținuse niciodată Bibliotecii. Mai mult, Repertoriul general al publicațiilor olandeze nu menționează nici volumul însuși, nici pe tipograful Shemoth: ca și cum am zice că niciunul n-a existat vreodată. Dacă notele mele seamănă cu originalul, acesta fusese redactat într-un stil comercial laconic și pe alocuri căutat; niște fraze bizare întrerupeau ca niște cratere de explozii monotonia povestirii: cititorul era proiectat într-un abis brusc surpat la picioarele sale, dar experiența, fulgurantă, ținea deja de trecut când se punea să reflecteze asupra ei. Și iarăși deșertul prozei lipsite de inspirație a lui Van Haeren acoperea urmele adâncurilor căscate. Notele mele păstrează destule citate din povestirea originală. În majoritatea cazurilor, le-am pus în relief cu caractere mai groase.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre trecut
- citate despre tipografie
- citate despre timp
- citate despre prăpăstii
- citate despre proză
- citate despre picioare
- citate despre existență
- citate despre deșert
- citate despre cărți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.