Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Iubirea neînțeleasă se sufocă în propria-i respirație la fel ca planta ce crește între ziduri.


Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

 

1
Iulia Mirancea [din public] a spus pe 12 martie 2014:
Domnule Teodor Dume, vă dau o veste șoc: o plantă crescută între ziduri, nu se sufocă! Fenomenul invocat este pură imaginație! Subestimați natura!
Experimentați: construiți un zid lângă casă și aruncați o nucă în spațiul creat! Și veți primi o lecție usturătoare de la natură: un nuc falnic și casa peste dumneavoastră!

Nu toate inimile știu să citească! Unele sunt analfabete!
Atenție: înțeleasă sau nu, iubirea e acolo, n-a sufocat-o nimeni!
2
tinichea de aur [din public] a spus pe 12 martie 2014:
nu toate inimile știu să bată, unele doar ticăie ca ticăloasele...
3
Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 12 martie 2014:
Inima mea bate pentru amândoi, un zâmbet de la tine este tot ceea ce îmi doresc draga mea Tinichea de aur.
4
Teodor Dume [autorul] a spus pe 21 mai 2014:
iulia mirancea,
da, e un unghi diferit față de al meu din care ați privit numai că aici este vorba de SUFOCARE și nu de CREȘTERE. exemplul cu nuca nu este plauzibil. eu vorbeam despre o PLANTĂ.
mulțumesc oricum pentru atenția dată ideii...
5
Teodor Dume [autorul] a spus pe 21 mai 2014:
tinichea de aur,
da, inimile...depinde care și în ce mod...

mulțumesc,
6
Teodor Dume [autorul] a spus pe 21 mai 2014:
betty marcovici,
da, indiferent de condiții, inima bate sau ...se zbate

mulțumesc
7
Teodor Dume [autorul] a spus pe 21 mai 2014:
revin Iulia Mirancea,
rog să faceți deosebirea între PLANTE și COPACI, ARBORI.
O plantă, indiferent de susținerea d-voastră, nu va crește între ziduri, eventual iedera care se înalță dar și ea zbătându-se înspre lumină.

și încă ceva:
indiferent de aluzia pe care o faceți în mod diplomat ca să pară mai puțin deranjant, inima care nu știe să "citească" nu simte și nici nu poate...
8
Agamiță [din public] a spus pe 21 mai 2014:
Domnule Dume,
Cu tot respectul.

Planta este forma
cea mai generală
pentru lumea vegetală.
Copacii (arborii) sunt plante.

Desigur,
nu orice plantă este copac.
Dar, cu toată siguranța,
orice copac e plantă.

Deci,
dacă ceva vegetal va crește
între acele ziduri,
cu siguranță este o plantă.

Dar panseul este frumos,
poetic,
elegant formulat.

Nu are rost să săriți
în apărarea lui.
Oricum, Cititorul
e mai tare.

Mai bine scrieți altele,
la fel de frumoase.
9
Iulia Mirancea [din public] a spus pe 21 mai 2014:
Domnule Teodor Dume, acum am deschis și nici n-am citit cu atenție! Așteptați-mă un pic (eu vă aștept de șaptezeci de zile) și vă voi răspunde așa cum trebuie(sper)! Cred că am argumentul forte pentru adevărul meu!
Ideea dumneavoastră e tentantă și poate anticipa povești interesante!
10
Iulia Mirancea [din public] a spus pe 22 mai 2014:
Ideea dumneavoastră poate sugera povești ...! Așa am zis! Am zis așa, pentru că povestioara pe care vreau să vi-o ”bag pe gât” mi-a fost impusă din primul moment al impactului cu meditația domniei voastre! Din prima clipă, aforismul dumneavoastră m-a făcut să mă simt ca un arici, așa cum, de altfel, am și reacționat!

Deci: o plantă nu se sufocă nicăieri, dacă embrionul prinde viață! O anumită plantă (urzica) e capabilă să învingă orice restricție a luptei pentru existență! Evident, există și plante care, constrânse de insuficiența luminii, clachează și cresc pipernicite, fără vigoare, amprentate de chin!

Ați sesizat, cred, sugestia variabilei mele: selecția naturală! Da, puneți in spațiul invocat de dumneavoastră (inconfortabil), cele două plante, favorite sufletului meu: lalea și urzică, mult controversate pe acest site! Cred că intuiți rezultatul!

Am o povestioară drăguță dar jenantă pentru simbolul evocat în ipoteza truismului dumneavoastră: personajul implacabil (zidul), sursă incontestabilă a sufocării plantei dumneavoatră (iubirea)!

Cândva, o persoană feminină s-a îndrăgostit (nebunește) de o persoană cheie, din perimetrul activității sale! Întâmplător (sau nu), șeful cel mare!
L-a iubit, l-a iubit, l-a iubit! Zece ani! A luptat pentru succesul carierei lui (prin relații mult superioare ingratului), l-a sprijinit (psihic)! Iar el ... bolovan!
Întâmplător (sau nu), ”neînțeleasa”, chiar atunci studia psihologia și, firește, și-a pus problema fixației sale afective, adică a surprinzătorului stoicism: nesufocarea ”propriei respirații”!

Nu, ”planta ce crește între ziduri” nu s-a sufocat, domnule Dume! Ea era urzică! Urzica e o plantă viguroasă, domnule!
Și nu, nu zidurile au sucombat-o! Până la urmă (atenție), descoperirea adevăratului standard al marelui crai -decăderea- i-a fost fatală!

O plămadă puternică, nu se sufocă de propria respirație!
Dar, esențialmente, bioxidul de carbon emanat de cei din jurul nostru,
ne poate anula doza de oxigen a propriului ambient! Iar citatdela clădită din propriile firicele de aur, se năruie peste noi!
11
Atena Dumbravă [utilizator înregistrat] a spus pe 22 mai 2014:
Sunteți într-un nepermis regres doamnă Iulia Mirancea (și eu vă înțeleg!) de la starea de rândunică, la arici, este un salt înapoi, iar de la meri și vișini, la urzici și lalele, o răsucire biologică de 360 de grade.
12
Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 23 mai 2014:
Ce-aveți, doamnă cu ariciul? Ce rău v-a făcut această vietate inofensivă și, atât de simpatică? Și cu biata urzică, ce-aveți de-mpărțit? Nu cumva invidiați abundența perilor săi urticanți? I-a întrecut cumva, pe ai dumneavoastră?
Doamnă, înțelegeți sau nu, eu vreau să fiu o dată pe zi arici și, de trei ori, urzică! Nu agreez ideea dezvoltării unidimensionale!

Referitor la statutul de rândunică, stați liniștită: a fost omorâtă de mult! Și știți c㠔ce-ai omorât, omorât rămâne! Iar celelalte două ipostaze și-au atins, perfect, scopul: din compotul de vișine au rămas doar sâmburii iar merele au fost ingurgitate de mult, cu codițe cu tot!

”Răsucire biologic㔠N-am mai auzit până acum această expresie!
”360 de grade”? Se pare că n-aveți idee de semnficația rotației pe orbita alternosferei! Și nici de suma unghiurilor unui patrulater!

Văd că-mi evaluați standardul evolutiv! Dar aveți grijă: percepția vă cam trișează!

Și dumneavoastră ați înregistrat o ”răsucire biologică la 360 de grade”!
Dar eu sunt, prin excelență, o persoană cinstită și vă recunosc progresele: în urmă cu ceva vreme, erați un mic sculptor, iar acum, ditamai excavatorul!
13
U. N. Bolovan [din public] a spus pe 23 mai 2014:
Doamnă Iulia, vă dau o veste bombă: Rândunica nu a fost omorâtă, rândunica s-a sinucis: „Domnilor, am murit! De morți, numai de bine.” (25 noiembrie 2012)
14
Teodor Dume [autorul] a spus pe 24 mai 2014:
domnilor,
să lăsăm țepele de arici și acele urzicilor pentru că iubirea oricum se "sufocă" dacă nu știm să-i întreținem "arderea"

mulțumesc pentru reacții...

multă stimă,
15
Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 24 mai 2014:
”iubirea se sufocă dacă nu știm ...”! Serios? Ba știm!

Domnule Dume, asta da, politețe! Eu v-am scris 32 de rânduri a 12 cuvinte,
consumate în 2-3 ore de prestație autentică! Iar dumneavoastră lansați acest stupefiant îndemn, fără cea mai elementară implicație! Dar vă voi surprinde cu un răspuns, pregătit mult înaintea intervenției dumneavoastră (împăciuitoare), pentru un comentator care, sigur, nu se așteaptă!
16
Agamiță [din public] a spus pe 24 mai 2014:
Așa zic și eu.
Să lăsăm
"țepele de arici".
(Pe vremuri,
aricii aveau țepi.)

Și să dăm și noi
niște țepe la bugetul de stat,
că aceasta e principala activitate
economică
în patria președintelui Țepeș
și a premierului Țepeluș.
17
Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 26 mai 2014:
Un bolovan …! Domnule, ce-mi faceți …! Pedepsiți rândunica, sau … ?
A propos: explozivul dummneavoastră e letal? Sau ați reușit să dezactivați, în sfârșit, bomba?

Asta, cu sinuciderea rândunicii … glume de pluton, domnule!
S-a sinucis, pe naiba! De unde ați mai scos-o și pe-asta?
Rândunica e cea mai credincioasă, dintre toate făpturile de pe Pământ! Nu-și bagă singură unghia-n gât! Nu s-ar lăsa amăgită, nici măcar de sinuciderea de onoare!
Rândunica iubește atât de mult libertatea, încât se înalță peste orice zid constrângător, survolând 3500 km. pe an, în căutarea ei!

Dar apetitul său pentru migrație i-a fost fatal! Căci, iată ce contra-veste am pentru dumneavoastră: Hirundo, pasărea cea mai rapidă din lume, a fost prinsă din zbor de un pește-tigru și înghițită! Există pe Net această știre
-premieră mondială- spectaculoasă! Verificați, vă rog!

Lămurit? Dacă mai susțineți aberația sinucirerii, am să vă trimit clipuri cu stoica rândunică, refăcându-și cuibul distrus de furtună!

”Un bolovan”? Incredibil! N-am mai vorbit cu tine, de pe vremea când eram râul năvalnic, ce-ți răcorea ființa! Curgeam zi și noapte! Așa, am curs impetuos până la Dunăre, mare, ocean!
Într-o zi (acum o mie de ani) am ascuțit, cu propriul strop erodant, o pietricică magică și, cu ea am scrijelit pe luciul tău, un cuvânt! Magic!
Și ți-am susurat la ureche că, peste o mie de ani, când mă voi transforma din nou în vapori (ploaie, izvor), voi fi din nou râu! Și mă voi întoarce la tine!
Lavoiser, genialul, mi-a consfințit cu brio, această șansă …!
Ne vom întâlni, așadar, în infinitatea iubirii nesufocate de propria respirație!

”Da ce-am, frate”? Conversez cu pietrele? Asta da, excentricitate! Și o fi o piatră, din acelea de demult ... Sau din zidul maestrului Dume ...

Dar nu mai contează! Simțiți-vă bine, domnule … bolovan!
Vă ofer, ipso facto, urarea unicei condiții de nesufocare a iubirii, din toate timpurile:

”Dacă dragoste nu am, nimic nu am!” (Biblie, Corinteni, 13, 2)! ”
18
U. N. Bolovan [din public] a spus pe 26 mai 2014:
Citatul corect din II Corinteni, 13, 2, este „... iar dacă dragoste nu am, nimic nu sunt”. E o mică-mare diferență! Hm, Hirundo, prinsă de un pește...? Păi ce peștii zboară...? E prea de tot...! Dar ce să-i faci? asta e, peștii zboară, rândunicile înoată. Apropo... pe când clipurile?
19
Agamiță [din public] a spus pe 26 mai 2014:
Peștii zboară
cu avionul,
domnule Bolovan.

Și duc cu ei
în Occident
o mulțime de puicuțe
daco-romane,
bine instruite
în ale dragostei.

"Că dacă dragoste nu e,
nimic nu e"
(citat din lucrarea de doctorat
a lui Victor Ponta)
20
Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 26 mai 2014:
”Doamnă Iulia Mirancea, frumos eseu! Nu mă așteptam! Sincer!
Eu, ca bolovanul: m-am rostogolit, ca de obicei, pieziș, într-o direcție neverosimilă și nepoliticoasă! Dacă eram isteț, mă repezeam la ”Nu-i ucideți pe fluturii albi” și vă dădeam ”gata”! Ah, am ratat, bolovanul de mine!
Mulțumesc pentru aceste rânduri și pentru somnul pierdut pentru mine! Sunteți, ca de obicei, drăguțică și scrieți fermecător”! Dar nu mai vă consumați energia degeaba: nu merit, vedeți!”

Domnule, formați ”pește-tigru” pe google și veți fi în postura de a vă cere scuze! Niciodată, dar absolut niciodată, nu-mi permit să lansez informații false, inventate de mine! Rândunica evocată zbura pe deasupra apei, iar peștele tigru e unul dintre cele mai fioroase mamifere!

Regret profund greșeala inadmisibilă, a celui mai frumos citat din Biblie!
N-am absolut nicio scuză, nici măcar, ora târzie (3 dimineața)!
21
Ionel Innel [utilizator înregistrat] a spus pe 26 mai 2014:
Doamna, Iulia Mirancea,
eu mi-s un nătâng, expediat pe sait, cu o para...șută, acum câteva zile. Mă uit ca vițelul la poarta nouă, și nu înțeleg nimic. De aceea vă cer să-mi răspundeți, pentru că vreau să nu mor prost: Cine v-a adresat rândurile de mai sus, când și unde? Curios ca un copil prostănac ce sunt, am căutate pe googule peștele ăla și, credeți-mă, nu știu să mint, nu l-am văzut. S-o fi speriat de mine? Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună!
22
Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 26 mai 2014:
Domnule Ionel Innel (?), rândurile citate de mine aparțin partenerului meu de dialog, bolovanul, dar sunt scrise în altă limbă! Rugați pe cineva, să vi le traducă! Mii de scuze!

O seară frumoasă!

P.S. Peștele e acolo, căutați-l mai cu stăruință!

Între pronumele de politețe și numele persoanei căreia vă adresați, nu se pune niciodată virgulă! Vă rog să mă iertați!
23
Agamiță [din public] a spus pe 27 mai 2014:
Dixit Innel:

"Credeți-mă; nu știu să mint,"

Nu te cred, dom'le!
Păi ce fel de român
ești dta?
Nu știi să minți?
Cine te-a educat
atât de rău?

Când faci o asemenea afirmație,
ai și comis o mare
și gogonată minciună.

Mă rog.
Aveți o scuză.
Ne-ați avertizat
că sunteți prostănac
și nătâng.

Totuși,
mă așteptam la mai mult
din partea unui confrate
occidentalizat,
care-și scrie numele
cu dublă consoană.
24
Teodor Dume [autorul] a spus pe 23 august 2014:
eheee, cât de dogoritoare este iubirea...

mulțumesc tuturor pentru trecere și semnul de lectură.
cât despre comentarii?!!
fiecare cu părerea lui. unghiurile din care privim sunt diferite
25
dandanache [din public] a spus pe 24 august 2014:
Aforismul trebuie sa fie o sentinta cu care majoritatea trebuie sa cada de acord. O sentinta care, prin frumusetea estetica si profunzimea gandirii, il lasa mut pe cititor.

Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook