* * *
Încep să mă cunosc. Eu nu exist.
Sunt intervalul dintre ceea ce doresc să fiu și ceea ce au făcut
alții din mine,
Sau jumătatea acestui interval, căci mai există și viața...
Asta sunt, în sfârșit...
Stinge lumina, închide ușa, fă cumva să nu se mai audă
târșiitul papucilor de pe coridor,
Să pot să rămân singur în cameră și să-mi tihnească bine de
mine.
E un univers ieftin.
poezie de Fernando Pessoa din Odă maritimă, traducere de Dinu Flămând
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre existență, poezii despre viață, poezii despre sfârșit, poezii despre dorințe sau poezii despre cunoaștere
1 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 16 februarie 2014: |
Această poezie este scrisă de Fernando Pessoa sub heteronimul literar Alvaro de Campos. |