Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cântul XX

Mai bună vrere-a-nvins pe cea săracă,
deci nesătul de ap-al meu burete
l-am scos, spre-a-i fi pe plac, fără să-mi placă.

Și-așa plecai și-a lungul stâncii dete
Virg'il prin locul liber, prin strâmtură,
cum mergi pe-un zid, lipit de parapete,

căci neamul cui cu strop de strop îi cură
prin ochi un rău ce-ntreaga lume-o-mbată
sta-n partea dreapt-aproape-n surpătură.

Lupoaică veche, fire-ai blăstămată!,
cât toate alte bestii-ai prăzi mai bune,
căci foamea ta e-n veci nesăturată!

O, cer, de-a cărui roți ne place-a spune
că pot să schimbe-orice-omenească stare,
când va veni și-acel ce-o va răpune?

Mergeam acum cu pasul rar și mare,
iar eu atent numai la umbre-acuma
cum triste plâng cu-adâncă văietare.

și-un glas am auzit, ca-n treacăt numa',
"Mărio dulce"-n față-ne, și frânt
ca-n ceasul nașterii cum plânge muma,

și-apoi: — "Săracă fost-ai pe pământ,
cum poți vedea din miserul ospiciu,
în care ți-ai depus tu fructul sfânt!"

Și-alt glas apoi: — "O, vrednice Fabriciu,
mai bine-ai vrut sărac întru virtute
decât având bogate-averi cu viciu."

Mi-au fost aceste-atâta de plăcute
că tot trecui, dorind știut să-mi fie
acel din gura cui păreau născute.

El mai cânta de larga dărnicie
ce-a fapt-o Nicolai cu trei fecioare,
spre-onoare vrând să duc-a lor junie.

— "Tu, cel cu vorbe-atât de nălțătoare,
ce om ai fost? De ce numai de tine
sunt spuse-aceste demne-elogii, oare?

N-o fi răspunsu-ți făr' de nici un bine
de-o fi să-ntorn să-mi torc puținul tort
al vieții cei ce zboară cătr-o fine."

— "Voi spune,-a zis, dar nu pentru că port
vrun dor ca să m-ajuți, ci pentru-acele
ce date-ți sunt nainte-a fi tu mort.

Eu sunt sămânț-acelei plante rele
ce-n umbră țări creștine-astfel le-mbracă,
încât fruct bun azi rar culegi din ele.

Dar Gand, Douai și Lille și Bruggia, dacă
ar fi-n puteri, s-ar răzbuna-n curând,
și-l rog pe-acel ce știe tot s-o facă.

Ugo Capet fui, nume-n lume-având;
Filipii-urmași și Ludovicii-mi fură,
ce-n Francia-s regi acum, de-al doilea rând.

Fui fiu de măcelar. Când dispărură
toți vechii regi până la unul cui
i-a fost mai drag să-mbrace haină sură,

cu-a țării cârmă-n mâni eu mă văzui.
Prin nouă cuceriri dând spor averii
și plin de-amici, așa putere-avui

încât trecui și frâiele puterii
lui fiu-meu și mantia regală,
și-acesta-i capul blestematei serii.

Cât timp bogata zestre provensală
n-a stins rușinea-n neamul meu, putu
puține el, dar nu căzu-n greșală.

Prin silă și minciuni de-aci-ncepu
să facă jaf; răpite, drept amendă,
Ponthieu, Normandia și Gasconia fu;

veni-n Italia Carol și, spre-amendă,
jertfi pe Conradin; pe Toma,-n fine,
în ceruri l-a respins, tot drept amendă.

Eu văd, și nu-i departe,-un timp ce vine,
când alt Carol din Francia se ridică,
spre-a fi și el și-ai lui știut mai bine,

nu oști având, ci lancea inimică
ce-a Iudei fu, și-mpunge-astfel cu ea
încât Florenței burta i-o despică.

Nu țări de-aici, ci-ocară va avea
și crime el pe-atâta lui mai grave,
pe cât lui toate-un moft îi vor părea.

Pe cel ce iese rob al propriei nave
îl văd vânzându-și fata, ca s-apuce
pe dânsa bani, ca hoții pe-alte sclave.

Zgârcenie tu, la ce-i mai poți seduce
când neamul mi l-ai tras în lațul tău,
încât în târg el propria carne-o duce!

Spre-a mai spăla ce-or face,-ori fac ei rău,
văd crinul în Alagna cum scoboară,
pe Crist robindu-l în vicarul său.

Îl văd batjocorit a doua oară,
și fiere văd că-i dau și-i dau oțet
și-așa-ntre vii tâlhari ei ni-l omoară.

Și văd pe-acest un nou Pilat, proclet,
cum, nesătul cu-atât, în lăcomie
pătrunde-n temple fără de decret.

Când, doamne-al meu, avea-voi bucurie
să-ți văd și răzbunarea ce,-nvălită
în taina ta,-ndulcește-a ta mânie!

Acum, ce-am spus de-unica logodită
a spiritului sfânt și ce te pune
să-mi ceri spre-a-ți fi de mine lămurită

în orice rug-a noastră ni se-mpune,
cât timp e zi, ei-ndată ce-nnoptează,
în locul ei, contraru-i scris să sune.

Pigmalion ne ține gura trează
atunci, cum, nesătul de-avere, fură,
devine paricid și-apoi trădează,

și-avarul Mida,-n trista-ncurcătură,
a cui nebună cerere-mboldește
etern pe om a hohoti din gură.

De-Acam nebunu-oricare-și amintește
cum el fură din spolii,-ncât mânia
lui Ioșua și-aici parcă-l lovește.

Pârâm cu pe Safora pe-Anania,
slăvim ce moarte-avu Eliodor
și-ntregul munte-l umple infamia

acelui ce-a ucis pe Polidor.
și-apoi: Al aurului gust cum pare
să spui tu, Crass', că ești cunoscător.

Aori cântăm încet și-aori mai tare
precum ne-ndeamn-afectul a vorbi,
cu pas mai mic și iar cu pas mai mare.

Deci binele ce-l spunem peste zi
nu singur îl căutam, dar de-astă dată
cântând pe-aproape-alt ins nu s-auzi."

Eram acum plecat cu bunul tată,
zorind, pe cât aveam puteri din fire,
să facem spor cărării, când deodată

simții un tremur, ca de-o prăbușire,
trecând prin deal și-atunci m-a prins la fel
un ger cum simte dusul la perire.

Nu cred c-a fost mai zguduit nici Del
mainte-a ce Latona cuib a-și pune
spre-a naște-ai cerului doi ochi în el;

și-atare chiu tutinde-a prins să sune,
încât m-a strâns Virgil, lipit să-i stau:
— "Cât timp eu te conduc sunt toate bune."

— "Mărire întru cei de sus" cântau
cu toții, cum auzii din locu-n care
putui s-aud de-aproape ce strigau.

Nesiguri noi steteam și-n nemișcare,
ca și-ascultând păstorii-acelaș cânt,
pân-a-ncetat și tremur și cântare.

Apoi urmarăm drumul nostru sfânt,
privind la cei ce,-ntorși ca și nainte
la plâns, zăceau cu fețele-n pământ.

De nu mă-nșeal-aducerile-aminte,
cu dorul meu de-a ști vro neștiință
nicicând n-a dus o luptă mai ferbinte

decât acum, gândind, și-a mea dorință
nici nu-ndrăznea-ntrebări, de-al căii zor,
fi nici prin mine-a ști n-avui putință.

și-așa mergeam timid și gânditor.

cânt de din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Divine Comedy Paradise Vol. 3" de Dante Alighieri este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -88.00- 28.99 lei.

 

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Unde găsesc o scurtă narațiune despre zgârcenie? Fii primul care răspunde!

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!