Scrisoare într-un tablou
Așa voiam să simt fiorul cel mai moale,
Cum dragostea timid simțeam că dă târcoale,
Voiam să pot avea zâmbet curat,
Să fiu iubită angelic, venerat.
Aș fi dorit să simt valuri stelare,
Atunci când inimi dansează cu ardoare;
Să pot să dăruiesc atât cât am,
Să fi primit ce eu nu mai aveam.
Așa voiam să simt viața într-o privire!
Să am curajul să-mi lepăd a mea fire,
Să fiu o alta pe care s-o iubești
Să-ți satur setea, să nu te plictisești.
Aș fi dorit să pot să mă imprim în mintea ta,
Să fi rămas la infinit doar eu în ea...
Să fiu comoara după care alergi,
Să mă descoperi și să nu mă negi...
Așa voiam ca ploaia să vină să mă ude,
Atunci când lacrima în zâmbet se ascunde...!
Să fiu visul atunci când tu adormi,
Și razele de soare jucându-se prin pomi.
Aș fi dorit să-nvăț fericirea pe care o scriam,
Să fi uitat durerea, atunci când îți zâmbeam;
Dar iată, am aflat prin tine să trăiesc din nou...
Pictând a mea viață într-un alt tablou.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre iubire
- poezii despre îngeri
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre uitare
- poezii despre superlative
- poezii despre stele
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.