Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cântul XXX

Cam șase mii de miluri de-acest mal
e-n miez de zi și umbra lui și-o-nclină
pământul nostru-aproape-orizontal,

când miezul bolții-ncepe să devină
atât de nalt că-ncep să ne dispară
În fundul nostru-a multor ochi lumină,

și-apoi, cum suie, de pe bolta rară
splendida serv-a soarelui ne scoate
o stea de stea până la cea mai clară.

Așa triumful, cel ce joacă-n roate
etern pe lângă punctul ce mă-nvinse
și pare-nchis el, cel ce-nchide toate,

vederii mele-ncet-ncet se stinse;
spre doamna mea din nou deci a privi
și-amorul mult și locul gol mă-mpinse.

Ah, tot ce-am spus de dânsa pân-aci,
de-ar pune-acu-ntr-un singur vers amorul,
de-această dată ca nimic ar fi!

Nu-ntrece-al dânșii farmec numai zborul
oricărei fantazii, ci sigur cred
că-ntreg i-l simte singur creatorul.

Că-n punctu-acesta sunt învins, conced,
cum tema sa-n vrun punct nu-l biruiește
nicicând așa pe-un comic ori traged;

ca soarele pe-un ochi ce tot clipește,
așa surâsu-i cu-amintirea lui
o parte-a minții mele mi-o știrbește.

Din prima zi când fața i-o văzui
În viața mea, și până-aci-n viziune
putere ca s-o cânt mereu avui;

ci-aci poema mea zăgaz își pune,
ca orice-artist dup-opintiri supreme,
să-i cânte-n vers a vrajei ei minune.

și las s-o cânte mai cu glas poeme
decât a mea, din tuba ce se duce
grăbit spre finea asprei mele teme.

Cu vocea și-actul unui zornic duce
mi-a zis: — "Din cel mai mare corp, rotirea
ne-a dus în cerul ce curat străluce

de foc spiritual plin de iubirea
acelui bun ce-l gustă fericiții,
mai dulce-n veci ca orișiunde-airea.

și pe-amîndou-a raiului miliții
vedea-le-vei; pe una-n chipul care
va sta la bara ultimei justiții."

Cum stinge-un fulger, când deodat-apare,
puterile din văz, încât, orbit,
nu poți vedea nici lucrul cel mai tare,

lumina tare-asemeni m-a-nvălit
și,-așa-nfășat în mantia ce clarul
lucorii-o da, nimic n-am mai zărit.

"Acel amor, ce-n rai răvarsă harul,
pe cei primiți așa vrea să-i salute,
lucorii lui spre-a le-adapta fânarul."

Dar n-a ajuns la mine-atât de iute
cuvântu-i scurt, când știre și-avusei
că urc spre cer, mai sus de-a mea virtute;

și-atare-un văz s-aprinse-n ochii mei,
că nu-i pe lume-atât de pură pară
Încât să n-am puteri s-o rabd cu ei.

și ca și-un râu văzui lumină clară
și-aprinsă de lucori, cu maluri pline
de-o negrăit de dulce primăvară.

Și vii scântei roiau fără de fine
din râu, căzând pe florile din maluri,
ca și tivite-n aur scump rubine.

Ca bete de miros, acele-opaluri
Săreau de-aci-n vârtejul făr' de pace
și-un foc intra, și-alt foc ieșea din valuri.

"Cumplitul dor ce,-arzând acum, te face
să știi ce vezi în tainica vâltoare,
pe cât de-adânc îl ai, pe-atâta-mi place;

dar n-ai s-astâmperi setea-ți arzătoare
cât timp de-aici din apă n-ai să bei."
Așa mi-a zis al ochilor mei soare.

Și-mi zise-apoi: "și iarbă și scântei,
ce cad și ies din râu, și mal, și unde,
nu sunt o viață, ci-o vedenie-a ei.

Dar nu că-n sineși lucrul s-ar ascunde,
ci-n tine este-o lipsă care-arată
că nu poți înc-așa de-adânc pătrunde."

Nicicând, întors spre lapte,-un prunc nu cată
mai plin de zor în gura lui să-l prindă,
trezit din somn mai lung ca de-altădată,

cum eu, spre-a-mi face-acum mai bun-oglindă
din ochi, m-am aplecat spre-al apei fund,
ce curge-așa ca mai mult să ne-aprindă.

Și-abia ce-n râu ajunsei să-mi scufund
al genei vârf, văzui fără de veste
cum el din lung se prefăcu rotund

și-apoi precum un om, mascat când este,
ne-apare-altfel, ca o făptură nouă
când masca de pe-obraz el și-o desveste,

așa scântei și flori făptură nouă
luar-acum, mai mândră, și văzui
deodat' în cer oștirile-amândouă.

Splendori a Celui-Sfânt, prin cari văzui
triumful nalt al regnului verace,
să-mi dați puteri s-arat cum vă văzui!

E-n cer lumină ce vizibil face
pe-al lumii domn oricui e creatură
ce-n singur el, văzându-l, află pace.

Se-ntinde roată-n cer a ei figură
imens-atât, c-a ei circumferință
lui Feb i-ar fi prea largă-ncingătură.

Din raze-și face-ntreaga ei ființă,
și-n primul cer reflect-a sa lumină
din care-și ia și viață și putință.

și,-așa cum, oglindindu-se-o colină
cu poala-n lac, să vadă, parcă,-i pasă
ce mândră-i ea de flori și ierburi plină,

așa-mprejuru-acelui foc își lasă
privirea-n el, din mii de tronuri pus
poporu-ntors de-aici la el acasă.

Și, dacă-n gradul cel mai jos e pus
atâta foc, ce mare-o fi lucirea
acestei roze-n cele de mai sus!

Dar nici în larg nu mi-am pierdut privirea
și nici în lung, ci-am prins pe-ntreaga carte
și cât și cum împarte fericirea.

N-adaoge-aproape-aici, nu ia departe,
căci, unde-i rege-adreptul Dumnezeu,
fireștile puteri sunt legi deșarte.

Apoi spre-al rozei centru aureu
ce,-ntins treptat, exal-odoruri sfinte
acelui soare ce e-n mai mereu,

ca și pe-acei ce fac, dar li-e aminte
să-ntrebe, doamna mea m-a dus: "Privește
ce mare-i stolul albelor vestminte!

Cetatea noastră vezi cum se mărește,
și-aceste tronuri cât ne sunt de pline,
așa c-aici puțin popor lipsește.

Pe marele-acel tron, fixat de tine,
și-având coroana de pe-acum, va sta,
nainte-a fi părtaș tu ăstei cine,

Enric, augustul duh ce va-ncerca
să-ndrepte-a țării voastre jale lungă,
dar n-o fi ea dispus-a se-ndrepta;

căci oarba poft-așa vă are-n pungă,
Încât sunteți ca și copilul care
de foame-i mort, dar doica și-o alungă.

Prefect va fi-n divinul for atare
pe-atunci, că-n tain-ori și fățiș mereu
n-o vrea cu el să meargă pe-o cărare.

Dar mult de Dumnezeu n-o fi răbdat
În sfântu-i tron și-l va trânti grămadă
la Simon magu,-n focul meritat,

ca de-alde-Alagna mult mai jos să cadă."

cânt de din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în spaniolă.
cumpărăturiCartea "The Divine Comedy Paradise Vol. 3" de Dante Alighieri este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -88.00- 28.99 lei.

 

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.

Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce sunt atât de mulți oameni interesați de știri negative? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!