Sonetul 39
Oh! cum te pot cânta cum se cuvine,
Când toată ești tot ce am eu mai bun?
Ce haznă are-o rugă pentru mine,
Când ruga tot de dragul tău o spun?
Chiar și așa, trăind-o separat,
Iubirea nu mai poartă-același nume,
Dar împărțind-o, te-aș fi înzestrat
Cu tot ce numai ție-ți se cuvine.
Absență, ești supliciu dovedit,
Când tihna ta nu-mi e-ngăduitoare,
Să destind timpu-n gânduri de iubit.
Sunt timp și gânduri dulci decepții oare?
Mă-nvață toate cum să fac iar doi,
Ruga-i în van, departea mea rămâi.
sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Laurean Mihai Gherman
Adăugat de Laurean Mihai Gherman
Votează! | Copiază!



Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- citate de William Shakespeare despre iubire
- poezii despre timp
- citate de William Shakespeare despre timp
- poezii despre relaxare
- poezii despre muzică
- citate de William Shakespeare despre muzică
- poezii despre gânduri
- citate de William Shakespeare despre gânduri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.