Hazardul

Eu eram oricum bărbat frumos, dar nu ştiu cum
în oraş s-a dus vestea că sunt pictor
şi de atunci vin zilnic femei la mine
şi se dezbracă. Eu le fac un ceai.
Într-o zi a bătut la uşă ea,
altcineva,
a intrat şi a început să se dezbrace
"nu te dezbrăca!" i-am spus "ce faci?"
ea se dezbrăca şi eu o vedeam îmbrăcată
aşa cum venise la mine în prima zi
cu o legătură de cireşe după ureche
şi un fluture care nu-i zburase din plete
inspirat am început s-o pictez şi atunci
hainele i-au căzut la pământ una câte una
rămasă fără veşminte priveam uluit
cum eu văzusem o femeie îmbrăcată
în somnul fluturilor
şi pictasem una goală
coaptă ca o cireaşă.

poezie de Alexandra Pârvan din Suflare peste păpădii (2013)
Adăugat de Alexandra Pârvan
Votează! | Copiază!