| Mihail Arin [din public] a spus pe 18 noiembrie 2013: |
Ceva nonsens există aici,
stimată doamnă!
Dacă pietrele
aruncate de alții
au efect de bumerang
(revin la cei ce le lansează)
noi ar trebui să avem
tărtăcuțele intacte.
În pericol
sunt mai degrabă
aruncătorii. |
| Iurie Osoianu [din public] a spus pe 18 noiembrie 2013: |
| Te cam contrazici, stimabile Mihail Arin. |
| comentator III [din public] a spus pe 18 noiembrie 2013: |
| Ca-ntotdeauna! |
| Iulia Mirancea [din public] a spus pe 18 noiembrie 2013: |
| Pietrele aruncate ÎN alții, nu de alții, domnule, M.Arin! Stați liniștit, aruncătorii sunt într-adevăr în pericol dar, noi avem onoarea, nota bene, să fim distinșii aruncători! Tărtăcuțele vizate sunt, slavă Domnului, chiar ale noastre! |
| Mihail Arin [din public] a spus pe 19 noiembrie 2013: |
Da, Doamnă!
MEA CULPA!!!
Mulțumesc.
Am verificat
pe pielea mea
acest citat.
Am aruncat o pietricică
și, dinspre opoziție,
vin pietroaie
în toată regula... |
| Iurie Osoianu [din public] a spus pe 19 noiembrie 2013: |
Aoleu si vai de mine,
La putere iti sta bine
Draga Mihail Arin
Las pietroiul si ma-nchin |
| Mirunica Speranția [din public] a spus pe 19 noiembrie 2013: |
| Aruncarea pietrei e un sport național. Eu aș vrea să cunosc un om, care nu mai spun că nu a aruncat, măcar odată-n viață, dar care să recunoască sincer că nu a pus niciodată mâna pe piatră cu gând s-o arunce împotriva semenului. D-le Arin, mie mi-ar fii rușine, să spun că m i s-a dogit cocoașa de pietroaie... Zilnic, de mai multe ori, puneți mâna pe piatră. Nu am văzut pe nimeni cu capul spart de "balastul" dv., dar asta pentru că nu sunteți un ochitor bun. |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 19 noiembrie 2013: |
| Nu cred ca aruncatul pietrei e sport national. Daca ar fi asa am fi murit cu totii lapidati. Romanul nu-si uraste intr-atat conationalul incat sa arunce cu piatra in el. In plus, ca sa lovesti cu piatra iti trebuie curaj. Daca iti omori adversarul ajungi la zdup, iar daca nu-l omori risti sa primesti un pietroi ca retur. Deci si inntr-un caz si in celalalt ai de tras ponoase. De obicei, in spatiul de joc romanesc se practica alte arucari. Politicienii prefera aruncatul praful in ochi, iar oamenii de presa si apropiatii (amicii) noroiul. Dar cum ramane cu invectiva? Nu e ea o piatra trimisa spre inima seamanului? Indiscutabil, romanul este campion mondial al invectivei. Insa sudalma romaneasca nu e ofensiva. Ea exprima cel mai adesea o frustrare, nu o provocare la lupta. Romanii injura "dusmanul de clasa" de obicei in fata televizorului. Cand ajung pe strada, la un miting "de protest" devin sensibililosi si simt nevoia sa se manifeste artisitc. Sa danseze, bunaoara. Nu cu lupii (barbateste, adica), ci cu pinguinii. Pinguinul, nu capul de lup al dacilor e simbolul bravurii urmasilor lui Decebal. |
Cartea "Fluturi" de Irina Binder este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
Nu este introdusă data nașterii pentru Irina Binder. [