Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Spre infinit

Privea în pacea nopței făptura-i transportată,
O perlă uriașe în ceruri aruncată
Monarch la azurare etern triumfător,
Pe Sirius fantastic ducând în vecinicie
Spre o necunoscută albastră'mpărăție
Gigantica-i vâltoare de fer și de fosfor.

Din recea-i înălțime lumina lui trufașe
Neantul îl despică prin falduri uriașe
Și răspândește o brumă de magic diamant
În casa unde, palid, perdut în contemplare
Cu sufletul în sânul sistemelor stelare,
Visa la nemurire al cerului amant.

Atunci pradă unei sublime-alucinații
Uitând de timp, de moarte, de lume și de spații,
El vede din cereasca și falnica cupolă
Plutind într'o senină și vast-aureolă
Un înger cum coboară cu aripi diafane
Tăiate din beteală etericei Diane,
Îl învelește'n toga serafică de gaze
Țesute din reflexe de aur și topaze
Și amândoi pe raze de vecinică lumină
S'avântă în tăria d'a pururea senină
Și'n câteva secunde sclipind ca dubli sori
Ei las' în urmă borta terestrei închisori.

Eterica lumină de-o dată se oprește,
Extaziat rămâne sărmanul muritor,
Căci falnic infinitul aicea predomnește
În calmul nemurirei deplin stăpânitor.
Departe, în adâncuri, aceleași constelații
Sclipesc diamantate pe fonduri de opal
Pe care le-admirară atâtea generații
Ce-acuma dorm în pacea mormântului brutal.
Dar colo scânteează măreț divinul soare
Și varsă fără preget în mersu-i majestos
Cascade de lumină, torente arzătoare
Ce lumilor viața împarte grandios.
În juru-i la distanțe enorme, neegale
Împinse pe orbite de forțe colosale
Planetele imense, supuși curtenitori,
Plutesc înlănțuite și pururi gravitează
Din magica-i splendoare trăesc, se colorează,
Simțind prin el viața cu dulcii săi fiori,
Saturn neprețuită, fantastică minune,
Drapat în glaciala-i eșarfă argintie
Și Jupiter și Venus, ce soarta le supune
D'a pururea fidele în lume să se ție
De regele puternic de glorie sătul
Ce duce tot sistemul spre sorii lui Hercul

Dar sufletul și-l simte coprins de întristare
Și lacrămi arzătoare din ochii lui țâșnesc,
Când îngeru-i arată perdut în depărtare
Un punct în care zace neantul omenesc.
Pământul, da, Pământul! Sărmană jucărie
Ce nu știe ce este și ce o să devie,
Asemeni unui falnic vertiginos condur
Ce'n cursa lui nebună prin splendidul azur
Î-și perindează-n pacea fantasticului drum,
Oceanele de spumă, vulcanii de bilum,
Împins la nesfârșirea noianului senin
De mâna fără moarte a marelui destin,
Pământul unde omul trăiește, moare, naște,
Dar n'ajunge pe sine în veci a se cunoaște,
În care poezie, dorinți, speranțe, flori
Se vestejesc perdute subt brumă și subt nori
Și unde oarba ură și'nvidia ucide
Știința și virtutea ce cerul le deschide
Crezând c'au fost create luminile sublime
Să ardă pentru-o lume de patimi și de crime.
Sărman Pământ! Nu-i pare, nu-i pare deloc rău
Că e așa departe acum de sânul tău
Și când întreaga-ți fală, întreaga ta splendoare,
Măriri, talente, glorii i-ai pune la picioare,
Mai dându-i pe de-asupra eterna fericire,
Palate, lăzi de aur, un tron, chiar nemurire
În sânul tău sălbatec din nou spre a trăi
Zadarnic ar fi totul, zadarnic... n'ar primi.

Din nou tăind văsduhul cu aripile sale
Străbate palul înger distanțe colosale,
Planetele în haos din ce în ce dispar,
Curând ei pierd chiar urma sistemului solar.

Doar strania lumină a grupului livid
Străfulgerând prin pacea haoticului vid.

Ei trec într'o secundă gigantice imperii
L'a căroru distanță gândind numai, te sperii,
În cursa lor nebună prin groaznicile spații
Încep să se arate perdute constelații
A căror stele una de alta se răresc,
Naintea lor frenetic de-o dată se măresc,
Din ce în ce imense acoperă tot cerul,
În urma lor palpită cu furie eterul
Apoi se perd în urmă și altele apar
Din Cosmosul ce n'are origini, nici hotar.
Se duc mereu 'nainte spre noi și dublii sori
Ce grandios în haos eliptic gravitează
Și-unul pe-altul splendid etern se colorează
Scăldându-se în valuri de magice culori,
Rubine, ametiste, topazuri și safire
Sclipind fără de moarte în oarba nesfârșire.
Pătrund prin diafane și palide comete
Ce trec însuflețite de-o proprie mișcare,
Fantasme uriașe de brumă călătoare
Ce alba lor lumină noianului trimete
Argint din fâlfâirea giganticului păr...
Ei trec privind în față sublimul adevăr.
De-odată două corpuri enorme și opuse
De forțe uriașe magnetice conduse
Sori stinși, ruine triste, grozave și opace
Cavouri care tae a golurilor pace,
Trăgând prin întuneric cortegiu de planete
Lipsite de viață, letargice schelete
Ce au nețărmurirea divină drept mormânt,
Atrase una spre-alta zănatice se-avânt
Și'n goana lor nebună turbate se ciocnesc.
Noianul fără țărmuri bizar se luminează
La para ce revarsă incendiul ceresc,
Abisurile tragic haotice vibrează
Căci ast-fel vrea destinul suprem necunoscut
Ca viața să-și ia dreptul ce-o clipă a perdut.

Atuncia se deșteaptă. Nici vid, nici dublii sori,
În locul lor tăcerea terestrei închisori.
Mereu ca înainte sclipesc aceleași stele,
Sclipesc cu majestate ca pulbere de argint,
Dar vai, el nu mai poate s'ajungă pân' la ele,
Închis e firmamentul senin și yacint.
Atunci el înțelege unica-i fericire,
A fost un vis titanic, un vis de nemurire
Ne mai gustat de nimeni din bieții muritori,
Un vis care crează pe oameni semi-zei
Schimbându-i în apostoli ai mărilor idei.
În aer se înalță aromele din flori,
Natura se îmbracă în toga-i de splendoare,
Pe ramuri se aude o dulce vocaliză,
De raze orizontul magnific se iriză.
Extaziat genunchiul îl pleacă cu ardoare
Ș'acum cânt tot în lume în mutul său limbagiu
Aduce creațiunei somptuosul ei omagiu,
Tot ce are'n al său suflet, mai sfânt, mai drept, mai mare,
Profunda lui iubire, extrema-i adorare
Viața lui întreagă de acum ți-o 'nchină ție
Albastră, sculpturală, eternă Uranie.

poezie de din revista “Orion” (1907)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie
calendarNu este introdusă data nașterii pentru Alexandru Anestin. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]

 

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.

Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook