După un timp, liceeni începură să apară. Nistor se dezlipi de gard, dar pe Adela n-o zări încă. N-avu însă mult de așteptat până ca ea să apară. O remarcă ușor dintre colegele care o însoțeau. Se părea că și acelea îl observaseră pe el, căci îi tot șopteau ceva Adelei, de parcă i-ar fi spus: "Cred că te așteaptă cineva... E prietenul tău cel înalt." Evident, colegii Adelei îl cunoșteau; puștoaica le vorbise despre el, ba îl și prezentase și chiar se lăudase că are un asemenea prieten, doar nu era puțin lucru să aibă ca prieten un tip ce lucra la Institut. Normal, îl văzuse și Adela, căci o zări făcându-le semn de rămas bun colegelor sale cu mâna și îndreptându-se singură, tare voioasă, spre el. Și iat-o ajunsă lângă el, bălaie și înaltă; nu chiar cât el, dar nu era nevoit să se aplece serios pentru a o săruta pe obraji, ci doar puțin, mai ales dacă se ridica și ea ușor pe vârfuri, sau purta tocuri înalte.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre înălțime
- citate despre prietenie
- citate despre încălțăminte
- citate despre timp
- citate despre sărut
- citate despre păr blond
- citate despre pantofi cu toc
- citate despre mâini
- citate despre liceu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.