Lucian părăsi puntea principală a navei albastre. Rămasă singură, Lia șovăia: Să plece sau nu? O parte din ea îi spunea să plece imediat, dar o alta să rămână în așteptarea lui. Inexplicabil, îndemnul de a rămâne se dovedi a fi mai puternic și o reținu la bordul navei albastre, în așteptarea lui, a Don Juanului Insitutului. El pornise grăbit spre clădirea principală a Institutului, aceea destinată conducerii. Uită să ciocănească la ușă înainte de a intra în biroul directorului iar zărindu-l pe acesta, nici nu-l salută. Directorul tresări, ridicându-și capul spre cel ce dăduse buzna în biroul său; își recunoscuse după glas preferatul, iar fiind vorba despre acesta, nici gând de supărare.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi citate despre șefi, citate despre supărare, citate despre gânduri sau citate despre albastru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.