Lucian: Gata, Mihai! Cum e cu matematica pentru mâine?
Mihai: După două zile de pregătire cu tine, mă simt cu adevărat superpregătit pentru orice concurs la mate. Dacă te cunoșteam mai demult, până acum eram as; nu înțeleg cum de cei doi prieteni mai vechi ai tăi nu s-au orientat tot spre mate.
Lucian: I-a atras altceva, doar nu era obligatoriu să aleagă tot matematica; fiecare a mers pe drumul său...
Mihai: Și tu; de ce ai ales matematica?
Lucian: Eu?! Nu știu de ce; asta mi-a plăcut de mic. De fapt, cred că matematica m-a ales pe mine... Înainte de a fi învățat să vorbesc bine, corect, am învățat singur să număr și să socotesc, de parcă aveam matematica în sânge. Când alți copii preșcolari de seama mea se jucau cu diverse jucării, eu preferam să răsfoiesc cărți; cărțile de matematică. La întrebarea "Ce vrei să devii când vei fi mare?", aveam mereu, negreșit, un singur răspuns, foarte clar: "Matematician"... Așa spuneam oricui mă întreba. Matematica a fost, într-un fel, prima mea mare iubire...
Mihai: Prima? Interesant... Asta înseamnă că ar exista și o a doua; care ar fi aceea?
Lucian: A doua? Nu, nu încă...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre matematică
- citate despre cărți
- citate despre învățătură
- citate despre zile
- citate despre vorbire
- citate despre viitor
- citate despre timp
- citate despre sânge
- citate despre prietenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
1 M. Arin [din public] a spus pe 3 august 2013: |
| Unde este romanul? Văd doar fragmente dintr-o piesă de teatru, cam insipidă... |
2 Cornelia Georgescu [autorul] a spus pe 3 august 2013: |
| Ah, M. Arin jandarmul cu sau fără normă; un veșnic cârcotaș... Și totuși, pot afirma, oarecum simpatic. Nu-mi dau seama care ți-ar fi rolul pe aici, însă observ că ți-l îndeplinești cu brio! Nu, nu-i o piesă de teatru; sunt doar fragmente din roman; normal, în roman apar sub formă de dialoguri, nu schimb de replici, dar aici nu pot fi postate sub respectiva formă. Insipidă (piesa de teatru, presupun deși inexistentă)?! Tot ce se poate; părerea dumitale... Nu te contazic, pentru că n-am acest obicei. Oricum, mulțumesc de intervenție. |
3 Atena Dumbravă [utilizator înregistrat] a spus pe 3 august 2013: |
| Unde este romanul? În Italia M.Arine cocoșat la colț de stradă, cu mâna întinsă, în Spania, la cules căpșuni, în corturi, prin sate și orașe, pretutindeni și tu îngrijorat te întrebi unde este. Cornelia ești excepțională! Felicitări! Felicitări! |
4 M. Arin [din public] a spus pe 3 august 2013: |
| Dumbrăvițo, Te credeam femeie matură. Chiar nu faci deosebire între român și roman? Într-un roman nu există doar dialoguri, ca în piesele de teatru. Există și pasaje descriptive, părți pur narative, epice. Ori, aici eu văd doar replici. Autoarea m-a lămurit. A extras doar replicile, sărind peste partea narativă. De aceea dialogul, rupt din context, și nesținut de pasajele de legătură pare ciudat. Dar, dacă ție-ți place, m-am liniștit. |
5 Atena Dumbravă [utilizator înregistrat] a spus pe 3 august 2013: |
| Sir, eu recunosc, sunt cam năroadă, confund coada vacii cu ștampila primarului. Pe tine te confund cu Marin Sorescu și cu tacsu lu Moromete, Preda parcă îl chema. Măi M.Arine, tu de care ești? Arată-ne tu o monstră de roman, scris și semnat de maestrul M.Arin. |
6 Iulia Mirancea [din public] a spus pe 3 august 2013: |
| Mostră, doamnă, nu ... monstră! Doamnă, nu e bine să fii nărod! |