Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Semenilor mei, celor ce, în 360 de zile, au găsit un minut pentru mine!

Când îmi dăruiești un cuvânt bun
e ca și cum lăuntrul tău
s-ar împlini în mine!
Și atunci, sunt liniștită!
Fiindcă știu că
tu mă iubești cu mult mai mult
decât am sperat eu vreodată!

poezie de din Roata vieții (1 iulie 2013)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie
calendarNu este introdusă data nașterii pentru Iulia Mirancea. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]

 

1
Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 3 iulie 2013:
Roata vieții nu se mai poate întoarce! Dar, am putea, dacă vrem, să ne furișăm instantaneu între spițele ei ...! Și, calculând coeficientul de reacție al evenimentelor trecute, să intuim un prognostic mai bun, propriei fericiri!
2
Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 3 iulie 2013:
Chiar și acelora care ți-au făcut rău?
3
Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 3 iulie 2013:
Domnule, nu are nicio importanță!

Mulțumesc frumos pentru comentariu!
4
Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 4 iulie 2013:
Îmi cer iertare, abia acum am realizat că intervenția mea "nu are nicio importanță", deoarece poemul era adresat celor care, "au găsit (doar) un minut), ori eu mi-am sacrificat un anotimp, în care nu am reușit să dăruiesc măcar "un cuvânt bun"!
5
M. Arin [din public] a spus pe 4 iulie 2013:
Pentru femeia visurilor tale
nu e suficient
să sacrifici un anotimp.

Chiar și o viață
e prea puțin.

De ce redeschideți
acest caz?

Toată lumea a priceput
că a fost doar
un mic "șcenariu"...
6
Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 5 iulie 2013:
"Chiar și o viață
e prea puțin!"

Această mărturie
nu poate face țăndări
inima unei femei?

Domnule M. Arin,
vă mulțumesc pentru
CEL PUȚIN UN MINUT
privilegiat anterior și,
bineînțeles,
pentru cuvântul bun
de pe această pagină!

Eu nu redeschid nimic!

Dar, s-a împlinit un an (26 iunie),
de când, o persoană de pe acest site,
a avut plăcerea
să-mi adreseze un cuvânt bun,
tocmai în toiul unui fulminant și,
mai ales, inexplicabil bombardament,
asupra neînsemnatei mele ființe!

Cuvântul adresat mie -instantaneu-
(de către o persoană care
nu-mi dăduse până atunci nicio atenție)
mi s-a părut un gest altruist și,
l-am omagiat ca atare!
Acum, din ce în ce mai mult,
acel gest rămâne, de neînțeles!

Totuși, chiar și așa -neclar-
am să-l comemorez întotdeauna,
așa am promis!

Domnule Girel Barbu, regret cu tot lăuntrul meu, că v-am ieșit în cale!
Așa e, ați pierdut un anotimp, n-am meritat, sunt consternată! Într-o altă viață, promit să mă revanșez!

Sunt mâhnită (și contrariată) că, după un an de zile, nu vă cunosc încă ci, dimpotrivă, încă mai cred că, prologul ineditei întâmplări, e ficțiune!

Oare de ce, uneori, refuzul realității ne induce liniștea lăuntrului?
E bine să preferăm, a crede (uneori) ceea ce vrem să credem?
7
Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 5 iulie 2013:
Nu cred în întâmplări. Totul este programat de undeva de sus. "Spuneți-mi m-ați fermecat?" Eu nu, altcineva, cel evocat în strofa a treia! Interpretarea inexactă e dăunătoare: Eu am spus "mi-am sacrificat un anotimp", de care nu-mi pare rău, și nu am "PIERDUT UN ANOTIMP". E o diferență uriașă între a pierde și a sacrifica. Să nu uităm, Avraam a vrut să-și sacrifice fiul, pentru că nu vrea să-l supere pe Domnul. Dumnezeu l-a sacrificat pe Fiul Său din prea multă iubire. Nu mă cunoști? E simplu, ai refuzat acest lucru. Există o singură realitate, dar o adaptăm cerințelor noastre de moment.
8
apostol bologa [utilizator înregistrat] a spus pe 5 iulie 2013:
Fiecare e liber să înțeleagă ce vrea, dar mai ales ce poate! Personal, cred că e o încrengătură în acest "șcenariu", că nici coautorii nu mai știu ce vor.
9
Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 5 iulie 2013:
Vă felicit doamna Mirancea pentru această creație care merge direct la sufletul cititorului.
10
Eduard Zalle [din public] a spus pe 3 august 2013:
Lăsând deoparte alte comentarii, fie ele elogioase sau răutăcioase, spun că poezia este taman pe gustul meu, voluptoasă și vibrantă, deși ascunde o vag disimulată tristețe. Felicitări, doamnă Iulia!
11
Atena Dumbravă [utilizator înregistrat] a spus pe 3 august 2013:
Ține-o tot așa Eduard, peste câteva zile vei ajunge "cel mai iubit poet de pe Citatepedia". Și pe urmă... să-ți spună alții ce urmează...
12
Eduard Zalle [din public] a spus pe 3 august 2013:
Asta-i bună, Atena! Nu-mi pot spune părerea că mă pune nu știu cine la zid? Sunt aici pentru a vorbi despre literatura de pe acest site (bună sau mai puțin reușită - scrie fiecare cum se pricepe, important este a scrie), nu pentru a bârfi pe unul sau pe altul, precum se întâmplă în ziarele de scandal și nici pentru a deveni cel mai iubit poet virtual... Numai bine.
13
Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 3 august 2013:
Domnule Eduard, nu vă faceți probleme!
Această doamnă are ce-are, cu mine, nu cu dumneavoastră! Eu n-am voie să mișc în front!

Doamnă, bancul cel mai iubit de pe Citatepedia, nu mai e de actualitate, s-a perimat, de mult! Găsiți altceva!

Dar, doamnă, există ceva pe acest Pământ, care să vă facă mai cumsecade, măcar cu un miligram? Dacă există, spuneți-mi și voi face orice, numai să nu vă mai văd suferind atâta! Căci îmi umpleți inima de mâhnire!

Ura este (oare) incurabilă?
14
Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 4 august 2013:
"... ascunde o vag disimulată tristețe"!
Sigur? Domnule Eduard, poate v-a influențat comentariul meu, de sub citat! Dar e foarte interesant ce-mi spuneți! Da, am fost mâhnită (cum altfel), când mi-am pus pe hârtie ("") gândurile de mai sus! Dar, adevărata mâhnire, a început abia după comentariile ironice ale persoanei cheie, la care în niciun caz, nu m-am așteptat! Nu primim întotdeauna de la oameni, ceea ce așteptăm și ceea ce le dăm noi, nu-i așa, domnule Eduard?

În orice caz, eu vă voi mulțumi din acea parte de suflet, pe care ați bucurat-o dumneavoastră, zilele acestea!
Uneori, primim mult mai mult decât ne așteptăm!
15
Alex Dinu [din public] a spus pe 4 august 2013:
Am vazut-o si mai demult si nu mi s-a parut cine stie ce.
Acum o vad cu alti ochi.Imi dau seama ca titlul era ceea ce ma deranja.
Mi se parea prea lung, continuand cu un mesaj interesant, dar disproportionat
in raport cu titlul.Titlul prea lung, poezia scurta.

Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook