Curajul

Să avem curajul de a trece din cotidianul străzii anost în lumea inefabilă a valorilor,
Să avem curajul de a ne exprima sentimentele nobile şi să păstrăm intimitatea clipelor fericite.
Dansul sunetelor sfinte ne dau speranţa unei vieţi mai frumoase împreună,
Ne apropiem de orizonturile eternităţii umane cu dragoste de celălalt,
Suntem faţă în faţă, între noi este Lumina care ne uneşte.
Avem nevoie de multe vise transpuse în realitate.
Corul copiilor inocenţi ne îndreaptă paşii
Către tărâmul speranţei diamantice,
Am reuşit să evadăm împreună din cotidianul anost,
Dar ne vom reîntoarce pentru a-l împodobi cu ghirlandele frumuseţii şi dragostei autentice.

poezie de Adrian Ibiş din Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (februarie 2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Votează! | Copiază!