Da, Doamnă!
Am rămas mut de uimire
În fața frumuseții tale
Vreau să te acopăr de iubire
Să fiu sclavul dumitale.
Da, Doamnă. Asta nu-i minciună
Te iubesc și te admir
În întuneric și pe lună,
Feeric fir de trandafir.
Chiar nici nu mai întreb
Pentru ce tu m-ai chemat
Ating corpul tău superb
Și rămân entuziasmat.
Doar acea îmbrățișare,
Mie-mi este de ajuns,
Rămân plin de încântare,
Și în glas fără răspuns.
Nu pleca. Rămâi cu mine.
Poate asta vrei și tu
Tot ceva ne mai rămâne...
Amintirea de acu'.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre întuneric
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
- poezii despre sclavie
- poezii despre minciună
- poezii despre frumusețe
- poezii despre declarații de dragoste
- poezii despre corp
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.