Nervi de toamnă
E toamnă, e foșnet, e somn...
Copacii, pe stradă, oftează;
E tuse, e plânset, e gol...
Și-i frig, și burează.
Amanții, mai bolnavi, mai triști,
Pe drumuri fac gesturi ciudate -
Iar frunze, de veșnicul somn,
Cad grele, udate.
Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc,
Și-amanții profund mă-ntristează -
Îmi vine să râd fără sens,
Și-i frig, și burează.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Doina Bumbuț
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre somn
- poezii despre râs
- poezii despre plâns
- poezii despre frunze
- poezii despre copaci
- poezii despre boală
- poezii despre amant
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.