Cafeaua de dimineață
raze calde, blânde suliți
soarele-mi trimite cu dulceață
la cafeaua mea de dimineață
și liniștea domnește peste uliți
întrebări cu multe brațe
dacă am sau nu resurse,
mă împing spre multe curse
și sunt gata să mă înhațe
din cafeaua mea amară
sorb un optimism robust
dăltuit în piatră, bust
parcă m-aș vedea într-o doară;
dar când știu că vine iarna
și că nu am pălărie
parcă zic atuncea: fie,
tot mai bună e povarna!
suta grame, nu simți frigul
te încălzești și fără lemne
noaptea scurtă și pesemne
dimineața, cucuriguu!
poate-o să-mi iertați de glumă
fiindcă-am vrut să ies din cerc
cu-o năzbâtie și încerc
să nu fac prea multă spumă!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dimineață
- poezii despre umor
- poezii despre optimism
- poezii despre noapte
- poezii despre metrologie
- poezii despre lemn
- poezii despre iertare
- poezii despre iarnă
- poezii despre greutate
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.