Ma...
Mi-e dor de degete-ți prin păr
Tentaculându-mi amintiri...
Revăd căldura-ți din priviri
Resimt sărut pe-obraz... Mă dor.
Nu mai am aura de pui
Și nici nu mai am cui mă plânge
Micime, răutăți, nu-mi frânge;
Stau aninat, uitat, de-un cui.
N-aud iubirea-ți în cuvinte,
N-am sfat de suflet, sunt pierdut...
Mi-e rău să spun că te-am avut,
Urăsc doar să-mi aduc aminte...
Sunt jumătate tu, îs "ea"
Noroc că te-aparțin, ești parte
Ce nici vecia nu desparte
Ce sunt, ești eu, a mea ma... ma
Visez cu ochi deschiși și plâng
C-am rămas singur, n-am cui spune
De-al meu necaz, n-ascultă lume
Că n-am nici bucurii să strâng!
Dar să n-ai frică, n-ai pierit,
Căci timpul vrea să mai exiști
Ești încă trupu-mi, mai persiști
În sânge-n gând, cât n-am murit...
Că n-am știut să te păstrez
Adorm sleit de remușcare...
Uitasem: nașterea se moare!
Mă ierți ma... ma, eternul crez...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu
Adăugat de Iulia Mirancea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre visare
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre sfaturi
- poezii despre răutate
1 Iulia Mirancea [din public] a spus pe 14 mai 2012: |
| Până acum, adormeam seara cu poezia "Mama" a poetului meu preferat, Coșbuc ... Acum va trebui să-i cer Timpului (de veghe) o suplimentare de spațiu și, evident, marelui Coșbuc, favorul priorității! |
2 Olga Popescu [utilizator înregistrat] a spus pe 14 mai 2012: |
| Da, intr-adevar, poezia aceasta emana o dragoste imensa care arunca-n aer dimensiunile disperarii. |
3 Daniel Aurelian Rădulescu [autorul] a spus pe 14 mai 2012: |
| Mă plec, mă rog la calde trupuri Ce simțuri au cum puf petale, De-s Olga, Iulia... îs tot floare; Voi sunteți, noi, sfinte începuturi... Mă plec sensibilității femininului! |
4 Olga Popescu [utilizator înregistrat] a spus pe 14 mai 2012: |
| Va multumesc in numele sensibilitatii feminine. |
5 Iulia Mirancea [din public] a spus pe 15 mai 2012: |
| "aruncă-n aer dimensiunile disperării" Doamnă, nu ați putea să aruncați în aer, "dimansiunile" gândirii dumneavoastră, din când în când, ca să nu mai "emane" "disperarea" cititorului? Vi-o spun, din dragostea reală pentru unele poezii (ca aceasta), cărora, comentariile dumneavoastră le știrbesc frumusețea! Cât despre mulțumirea "în numele sensibilității feminine", protestez, ca cetățean cu drepturi depline! |
6 ionut mercea [din public] a spus pe 30 august 2012: |
| acuma vad. il simt. cum timpul meu se scurge. si drumul vietzii mele. unde duce?? ne indreptam cu toti spre tot acelasi loc..degeaba strig din rasputere stop |
7 Daniel Aurelian Rădulescu [autorul] a spus pe 2 septembrie 2012: |
| Aflu cu stupoare că până și ideea de a-mi scrie despre partea mea sfântă din viață, MAMA, este îndoielnică (???)... Mă îndoiesc! Mersi Iulia, o sensibilă, mersi ionuț! |
8 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 2 septembrie 2012: |
| Poezia dvs.este inegalabilă prin valoarea sa și din acest motiv o apreciez.O viață lipsită de iubirea maternă, este ca o viață trăită în sărăcie relativă. |
9 M.Arinică [din public] a spus pe 2 septembrie 2012: |
| Poezia e frumoasă. Felicit autorul. Pe cât de frumoasă e poezia, pe atât de stupidă e evaluarea doamnei Betty. Dacă "Ma..." este "inegalabilă prin valoare", înseamnă că Luceafărul și Faust sunt undeva în plan secund. Excesul de complimente cu iz de critică literară se transformă în odioasă lingușire, care defavorizează autorul. Ca să nu mai vorbim de "critic". |
10 Daniel Aurelian Rădulescu [autorul] a spus pe 4 septembrie 2012: |
| Mulțumesc din tot sincerul meu... masculin, în aceeași măsură și... Arinului pentru adevărul despre o critică aplicată, așa cum ar trebui să se vrea, ca o meserie, dar și lui Betty, care are două mari calități; cititul asiduu al altora, rar lucru pe un site de poezie și timpul luat de undeva, din carnea care parcă s-ar înfiora mai ușor ca la alții, se pare... și care-i dă o notă, uneori, de supralicitare. Poate fi un surplus de sensibilitate, cu condiția să nu se simtă că ar deveni ca o obligația a laudei, de a nu supăra pe nimeni! Eu mulțumesc originalității fiecăruia! |
11 Lavinița [din public] a spus pe 27 august 2013: |
| Domnule poet D. A. Rădulescu O doamnă oarecare -Iulia Mirancea- cu mult înainte ca ea să fi scris vreun vers pe Citatepedia, a găsit această poezie și, a iubit-o atât de mult, încât a adăuga-o imediat! Apoi a memorat-o, i-a inhalat suflul și a așezat-o la loc de cinstire, în cămăruța inimii, alături de cealaltă icoană -cea a lui Coșbuc-! Dar lucrurile pe care le facem din suflet, nu sunt înțelese întotdeauna, așa cum ne-am fi așteptat! Și, în loc să fie apreciate, ne pomenim că sunt umilite, ostracizate, anulate! E trist ... |
12 Muma lui Gigel [din public] a spus pe 27 august 2013: |
| Da, d-le Rădulescu aveți o datorie, față de adăugătoarea Laviniția, dacă nu-i oferiți bani, măcar băgați-o în seamă. Are atâta nevoie... |
13 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 27 august 2013: |
| Muma lui Gigel, vă mulțumesc atât de mult pentru că alungați norii de pe cerul vieții mele readucându-mi zâmbetul pe față. |
14 Lavinița [din public] a spus pe 27 august 2013: |
| Mumă, ce suflet negru ai! Semeni cu maștera care mi-a furat măicuța! Și copilăria! Și speranța! Am vrut să-i alin un pic sufletul mâhnit al poetului, din aceste zile! Nu aștept niciun răspuns de la nimeni! Dar inima domniei tale nu va înțelege, ce înseamnă să-ți pese de semeni! Never! |