Poetul nu aşteaptă laude

Poetul nu aşteaptă laude,
Sângele nu se plăteşte cu sânge,
El trăieşte într-o lume paralelă,
El are un havuz împărătesc,
Priveşte curcubeul de cuvinte,
Ascultă gunguritul pruncilor,
Ei stau pe un scăunel de mărgean,
Cum stăteau Cain şi Abel, copii,
El cheamă ţestoasele blânde,
Priveşte la cavalerii în solzi aurii,
Poetul e lângă voi, poate că nu-l vedeţi,
El scrie ca un cărăbuş sub pridvor,
Pentru o pasăre în zbor,
Priveşte copacii cum se dezvelesc precum femeile,
Dar ce primăvară le aşteaptă?
Durerea poate lega şi dezlega sufletele,
Ca şi tăcerea, numai pământul ne poate uni.
Intru-ntr-o casă părăsită?
E cineva ce dă bineţe?
Ei, bine el reface azi pereţii,
Pune-n ferestre rame aurite,
Un papagal va spune "morning",
Un papagal de Amazon, gigant.
În mijloc este Biblia, un Shakespeare,
Mefisto e şi el tovarăş, de ce nu?

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Votează! | Copiază!