Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

detalii despre carte

Ne iubim ca două bețe de chibrituri. Nu vorbim, ci ne aprindem. Nu ne sărutăm, ci provocăm incendii. Cât sunt de înalt, de un metru șaizeci și șase, corpul mi-e zgâlțâit de un cutremur de pământ. Inima evadează din învelișul-închisoare, se scurge prin artere, îmi ajunge în țeastă și se preschimbă în creier. Sunt tot o inimă, de la fiecare mușchi până în vârful degetelor!

în romanul Mecanica inimii
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Mecanica inimii" de Mathias Malzieu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -24.90- 16.99 lei.

 

1
Vedetot Ion [utilizator înregistrat] a spus pe 5 martie 2013:
Cel mai frumos citat de pe Citatepedia...
2
daniel stanciu [din public] a spus pe 5 martie 2013:
Sa recitim cu luare aminte.... Autorul incepe spectaculos inflamand imaginatia cititorului cu o comparatie scaparatoare: iubirea ca o pasiune intre doua bete de chibrituri. Cum se produce ea? Nu prin vorbe (de regula iubirea autentica nu e declarativa), ci prin aprinderi. Reciproce? Adica un chibrit ia flacara de la altul? Pai s-a stricat "scapariciul" sau ce? Dar sa nu ne impotmolim in detalii si sa citim mai departe. Cand iubeste, corpul autorului e zguduit pe toata lungimea lui (mai bine spus, scurtimea) de un cutremur "de pamant". De ce de pamant? Parca mai devreme era alt element.. Focul. In fine. Nu mai conteaza. Cand iubesti pierzi firul "epic" si totul se intampla in zona dramaticului. Aflam mai departe ca in combustia erotica, inima poetului (sau ce-o fi dumnealui) evadeaza din toracele-inchisoare pentru a ajunge in cutia craniana- adica in alta temnita. Cert e ca in acesta falsa evaziune inima lui se transforma in creier.... Judecand dupa sinapsele textului eu cred ca ramane mai curand o inima decervelata care, dupa spusa lui Pascal, are ratiuni pe care ratiunea nu le are. Finalul e grandios, o lovitura (stropitura) de condei. Dupa ce zice ca inima se transforma in creier, lovit de o sincopa mnezica provocata de efortul "metamorfotic", autorul pretinde ca e tot o inima (aia care era cu o secunda mai devreme complet cerebrata). In lumina palpaitoare a acestor impresii de lectura nu cred ca preopinentul meu are dreptate. Acest extras literar nu e cel mai frumos text de pe sait, ci mai curand unul din cele mai candide.

Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.

Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care vietăți au cel mai mic creier? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!