Lozul cel mare
Când văzu bănetul (mie peste mie),
Soacra-i amuțise, mare tragedie.
El, în schimb, exultă, gura nu-i mai tace,
Că-l păliră, zice, două mari noroace.
epigramă de Liviu Călcâi din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Votează! | Copiază!

Nu sunt comentarii pïżœnïżœ acum. Ne-am bucura sïżœ vedem o primïżœ impresie despre textul de mai sus.