Apelul bătrânului naturalist
Oameni buni,
Să facem ceva pentru ocrotirea poeților!...
Dacă dispar,
Echilibrul ecologic se surpă
Ei sunt
Singurele insecte din lume
Care se pricep să facă polenizarea îngerilor.
poezie de Spiridon Popescu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
Paul Preda Păvălache [din public] a spus pe 26 octombrie 2011: |
Da, poeții să-i ocrotim,
Nu cumva ca să dispară:
Îngerii, care-i iubim
Când flori, ei, polenizară.
PS
Da, poeții sunt insecte
Cu multele efecte
De vindecare, sufletească
Frumos să ne vorbească
Frumos să le vorbim
În rimă să-i citim
Frumoasele-i povești
Din care să trăiești
Cu sufletul, cu mintea
Cum bine zice, "Pintea":
"Hai cuțit, cuțit, cuțit
De cinci ori te-am ascuțit
Pe-o tocilă și-un pietroi
Să tai ciocul la ciocoi".
Și ciocoi avem destui
Cu ei nu poți să te pui
Au puterea să conducă
Și de guler te apucă
Te apucă și te zboară:
"Du-te, zboară, unde vrei
De noi să nu te mai iei;
Ia-te de "furnici termite"
Și care îți vor permite."
Și așa te duci, te duci
Lumea "codrului" apuci:
Codru de pâine uscată
Într-o viață supărată
Într-o viață prea, defectă
Unde tu, ești, o insectă
Ai în lume scumpul dar:
Dar, te pun în insectar
La păstrat, când n-oi mai fi
Și când mulți te vor privi...
Dar, degeaba, ai zburat
Și să scrii, ai încetat.
Ce ziceți, e minunat?
Treceți la "polenizat"! |
Eftenie Miron [din public] a spus pe 13 februarie 2016: |
Ce face durerea din om...!? |