Mama

Să fii mamă nu-i uşor,
E un rol copleşitor,
O povară, deşi dulce,
N-o poate oricine duce.
E o binecuvântare
Să aduci pe lume-o floare
Cu petale drăgălaşe,
Rod al dragostei gingaşe.

Să fii mamă-i uimitor!

Ca femeie, poţi să fii
Muză pentru poezii,
Mâna calmă pe o frunte
Încrustată cu griji multe;
Glasul cald la ceas de noapte
Când alini dureri prin şoapte.
Poţi opri cu-n zâmbet drag
Chiar taifunul lângă prag.
Învii oază de pruncie
Cu senin şi veselie,
Ca să fugă clipa grea,
Luând spaimele cu ea.

Să fii mamă-i uimitor!

Ca să fii o mamă bună
Sau iubitului cunună
Potrivită ca mănuşa,
Spre destin deschisă-i uşa,
Ca să poţi să afli locul
Ce ţi-a dăltuit norocul.
Prinde clipa-n suflet iară,
N-o lăsa de chin să piară,

Că iubitoare soţie,
Mamă scumpă, doar se ştie,
Când iubirea e adâncă
E o floare de pe stâncă!
A fi mamă nu-i uşor
E un rol copleşitor,
O povară, deşi dulce,
Cine vrea, o poate duce!...

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Irundel şi Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Votează! | Copiază!