Mâța blândă zgârâie rău
Multe mâțe colorate
Au plecat la măritat,
Torceau lână de la sate
Având multă lână-n sat.
Blana lor era curată
Linsă frumos cu limbuța,
Aveau blana-mparfumată
Netezind-o cu lăbuța.
De dormit... nu mai dormeau
Aveau treabă foarte mare,
Ziua, toată, miorlăiau
Glăsuind din gură tare.
Au găsit iute mârtanul
Rătăcit printr-o grădină,
Apoi, ele-au dat cu banul
Îndemnându-l ca să vină.
El, mârtanul, a venit
Repede, să le iubească,
Apoi, lung... el, le-a privit
Urlând, ca să le... vorbească.
poezie de Paul Preda Păvălache (27 mai 2009)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sat
- poezii despre pisici
- poezii despre vorbire
- poezii despre vinovăție
- poezii despre somn
- poezii despre lână
- poezii despre iubire
- poezii despre gură
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.