Schimb de locuinţă

Azi m-am închis într-o lacrimă.
Curgea pe obrazul tău,
după ce am făcut dragoste,
purtând fericirea către colţul gurii umede,
asaltată de şoapte.
În interior,
protejat de expansiunea universală insensibilă,
stau şi privesc cum dansează inima pe ritmuri erotice,
atingând cu degete uimite pereţii translucizi.

Lumea se vede altfel
atunci când o urmăreşti dintr-o lacrimă.
Nu ţi se mai depune praful în gânduri,
agenţiile de presă îşi declară falimentul,
miroase a linişte primară şi a Eden,
iar vecinii te salută cu invidie,
fiindcă stropul de suflet în care stai
nu este contabilizat
de apometre.

Am să ies din lumea perfectă
doar atunci când mâinile tale
îmi vor căuta disperate trupul,
iar într-o bună zi,
plictisiţi de anomalia contemporană,
ne vom muta pentru totdeauna
într-o singură lacrimă,
spre disperarea celor de la fisc.

poezie de Cristian Lisandru din Pledoarie pentru salvarea lacrimilor (26 septembrie 2010)
Adăugat de Cristian Lisandru
Votează! | Copiază!