Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Descântec de friguri

Ieși frig
Când te strig:
Din mâini, din picioare,
De unde pe X îl doare;
Din genunchi,
Din rărunchi,
Din călcâi, din cot,
De peste tot.
De sub frunte,
Fugi la munte.
Din coastă,
Fugi pe coastă,
Din mijloc-
Du-te-n foc.
Ieși, du-te, să nu te mai întorci,
Să ajungi albie de porci.
X să rămână sănătos,
Ca Domnul Hristos.

folclor românesc, din satul Pinu, comuna Brăești, județul Buzău
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie

 

1
Julia ot Cislău [din public] a spus pe 10 martie 2012:
Folclorul românesc, rădăcina literaturii culte, este din ce în ce mai puțin căutat, de multe ori ignorat, socotit perimat și în ultimă instanță abandonat.
Această ignoranță a noastră miroase a crimă spirituală. Identitatea poporului român se pierde încet, dar sigur în hățișul "valorilor europene". Este cel mai mare păcat național. Nimeni nu ne va ierta o asemenea uriașă greșeală. Cunosc foarte puțin zona de unde este culeasă această bijuterie folclorică, spre rușinea mea, deoarece se găsește la o azvârlitură de băț de locurile care m-au creat. Acesta e un descântec pe care nu l-am identificat în nicio lucrare etnografică. E poezie pur și simplu. Felicitări neobositului culegător.
2
M. Arin [din public] a spus pe 10 martie 2012:
Descântecul e frumos,
dar fibra folclorică e alterată
de acel nefericit X.

Culegătorul, care este un bun poet,
ar trebui să găsească o soluție poetică.

Una fără X.

Și Alecu Russo a periat puțin Miorița,
imediat după ce a cules-o, la Soveja.
3
Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 10 martie 2012:
Baba, care rostea descântecul zicea : "de unde pe ... (și rosteau numele celui care era descântat)îl doare". (...) "Ion să rămână sănătos (...)."
4
M. Arin [din public] a spus pe 10 martie 2012:
Excelent!
În loc de X,
puneți Ion!
5
Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 10 martie 2012:
Domnul meu, Ion este cel mai uzitat nume din onomastica, nu numai în zona de unde a fost preluat textul popular, ci în toată țara. Pe aici se poartă și alte nume. Dacă doriți îl rog pe Wemmaster să-l înlocuiască pe Ion cu Marin.
6
M. Arin [din public] a spus pe 10 martie 2012:
Domnule Barbu,

Văd că tonul meu binevoitor
vă face și mai arogant.

Chiar nu pricepeți
că X n-are ce căuta
într-o piesă
de folclor autentic?
7
Julia ot Cislău [din public] a spus pe 11 martie 2012:
Domnul M. Arin,
Oricât v-ați strădui să fiți de binevoitor, nu veți reuși pentru că aveți o doză de răutate, mă scuzați că o spun, patologică. Nu am întâlnit în viața mea o ură atât de evidentă pentru contemporani. Pentru d=stră, doar cei ce nu mai sunt au valoare. Și eu, și, sunt convinsă că și ceilalți, au respect pentru înaintași, dar am și o stimă și dragoste și pentru urmași. Iar urmașii sunt cei pe care d=tră în comentariile postate, îi denigrați, cu scopul precis de ai desființa. Am urmărit cu atenție evoluția d. voastre, și am constatat că deși îi venerați, ceea ce nu e rău, pe clasici, nu am văzut, să le fi comentat "citatele". Ați intervenit doar când cineva a adus în discuție un text, și atunci contrazicându-l, de parcă numai d=stră dețineți monopolul cunoașterii. Eu vă respect, vă stimez și vă apreciez ca om de cultură, ca atitudine, însă am mari semne de întrebare.
8
daniel stanciu [din public] a spus pe 11 martie 2012:
NU e un descantec care sa incante. "Cantecul" sau e dizarmonic precum cel interpretat de un fierar chefliu la ilău. Tarantela interioara (jocul de imagini si de talcuri sapientiale) absolut necesara pentru creatiile folclorice reusite e ca un dans de calusari executat de nonagenari entuziasti. Mentionarea lui Hristos in finalul textului e un caraghioslac. N-ar trebui sa uitam ca descantecul e o practica pagana, un ritual magic. Ce sa caute Iisus in afacerea asta clandestina? X-ul ar putea fi inlocuit prin cutarica (dar asta nu rezolva carentele de fond ale textului). Oricum de la un descantec nu poti avea pretentii literare exagerate. Scopul acestei productii folclorice e cu totul altul: trebuie sa tamaduiasca "pacientul" nu sa vrajeasca auditoriul. Din nefericire, nu mai gasesti nestemate artistice (in genul Mioritei) in vetrele parasite (sau asfaltate) ale satelor mioritice.
9
M. Arin [din public] a spus pe 12 martie 2012:
Tocmai atitudinea mea
ar trebui să vă trezească
puțin respect.

Nu sunt indiferent
față de creația "urmașilor"!

Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook