Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Pași de viață
acoperișul privirii mele a ruginit, cad gânduri
păduri unduiesc suflete, ne ținem de mână
cerul este pictat, cu răsăritul spre apus
picățele în coloane, cântă pâmântului adormire
o fereastră de sus, spre jos se oglindește
inima ne numără, cu clipe
se depărtează zarea și cețurile ne cuprind
trecem strada, iar pietrele rămân statui de amintiri
ramurile norilor împletesc fuioare, cad fire de apă
în palma ta țin gândul, mă refuz se merg spre iarnă
geanta în care îți duci bagajul veții este uzată
haina mea nu se asorteză cu trotuarul
mulțimea-i pestriță, privirea ei este amețită
un nebun agită un ziar și strigă:
nu îmi este foame, nu îmi este frig!
în căminul unei școli, portarul numără sute
fetele sunt puține
păstori de turme, analfabeți sau foști maidanezi
tronuri regești tocesc, fostele lor coate goale
în piețe uriașe se agită, dezbrăcate, mii de mâini
ele nu au inele, au divorțat de-al lor guvern
goluri din buzunare modifică hotare financiare
cetățile gem, nu mai vor același "soare"
zeci de clădiri cu ziduri oarbe au prea multe cămăși albe
vene slăbite de sânge, vieți pustii, privesc încăperi goale
parcul uscat își vrea înapoi, prin copaci, pădurea
ascultăm tăcerea ce ne doare, în noi
așternem covor de uitare prin toamnă, până târziu
și cu toate că nu vrem
ne ștergem din pașii noștrii de viață
poezie
de
Viorel Muha
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice