Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cântecul lui Pan
Brațe-n brațe stau stejarii în pădurea seculară.
Azi, fiind cu voie bună, vechiul cântec și-l cântară.
A-nceput departe-n margeni cel mai tânăr să s-alinte
Și un freamăt și un clatin s-au pornit apoi-nainte:
Alerga un vajnic ropot, se umflau bogate valuri,
Și vârtejul printre vârfuri se rostogoli pe dealuri.
Iar acum cânta-n coroane, șuiera-n văzduh furtuna,
Până-n rădăcini de-a valma duduia trosnind într-una.
Când și când huia stejarul cel mai nalt din creștet, falnic
Codru-n cor întreg pe urmă răspundea vuind năvalnic!
Mândru joc era, asemeni unei mări când se revarsă,
Albă se bătea-n sclipire frunza spre nord-est întoarsă.
Tata Pan făcea doar însuși vechea ceteră să sune,
Învățând copiii, codri, melodiile, străbune.
Și din cele șapte tonuri ce cuprind în ele toate
Cântecele, vechiul meșter ce minuni de cântec scoate!
Tinerii poeți și cintezi stau și-ascultă în tăcere;
Pitulați în tufe dese sorb cântarea cu plăcere...
poezie celebră
de
Gottfried Keller
din
Sămănătorul
, an. III, nr. 39
, traducere de
Șt.O. Iosif
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice