Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Iad
Trecând prin șapte nopți fără de vad,
Cu Îngerul m-am pogorât la Iad;
Nici foc, nici fum, nici clocote de zmoală -
O veșnicie netedă și goală...
Stau trupuri lângă trupuri, prinse-n chin
Ca boabele de struguri în ciorchin.
Nici ploi de plumb, nici aspră biciuială -
O mucedă, cumplită lâncezeală,
Că nu se mișcă-n veci nimic din loc,
Nici flacăra de dor, nici gând de foc.
Că-n aerul pătruns de făr' de lege
Nu poate val de cântec să se-nchege
Și-n cuget pângărit și necurat
Cuvântul sfânt nicicând nu s-a-ntrupat.
O piatră-ncremenită-n nemișcare
Puteri să dea viață nouă n-are.
În noaptea fără margini totu-i șters,
Culoare, formă, armonie, vers.
Din goluri care fără fund se cască,
Nu poate frumusețea să se nască;
În duhurile oarbe de păcat
Nu strălucește chipu-i luminat.
Cu Îngerul treceam prin Iad în pripă,
Vedeam durerea care nu mai țipă.
Pe-ntinsul înfiorător de mut
Se țes sabranice de chin tăcut.
Stau osândiți-n crunta neclintire,
Cu trupu-nveșnicit în zvârcolire,
Cu rânjetu-mpietrit pe fața lor,
Cu răni, ce ard adânc, dar nu-i mai dor.
Se-nchiagă-n jar, ca ghețurile-n râuri,
Șerpi otrăviți cu pofte și desfrâuri.
Petrec în sânul Marei Urâciuni
Mulțime nemișcată de nebuni.
Pe toți i-a șters din Cărțile Vieții
Păcatul împotriva Frumuseții.
poezie clasică
de
Zorica Lațcu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice