Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Angoasă
Nu vin la noapte, fiară, să-ți domin carnea unde
Obșteștile păcate băltesc, nici n-am să nasc
O jalnică furtună în pletele imunde
Pe care,-n sastisire, ți le sărut și casc:
Cer patului tău somnul cel fără vise,-n trâmbe
Plutind, a remușcare, sub mătăsosu-i cort,
Pe care-l dormi răpusă de jurăminte strâmbe,
Tu, ce cunoști neantul mai bine ca un mort.
Căci Viciul care-mi roade,-ntr-ascuns, noblețea primă,
Îmi dă, ca ție, stigma sterilității lui,
Pe când te bucuri, însă, de-o inimă ce nu-i
Mușcată,-n împietritul tău piept, de nici o crimă,
Eu, bântuit de giulgiu-mi, fug palid și insomn
Crezând, când mă culc singur, că voi muri în somn.
sonet
de
Stephane Mallarme
din
Album de versuri
, traducere de
Șerban Foarță
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice