Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
O cucoană mare
Cu nuri "să vâre sfinții în iad", să înfioare
Sub mantie un jude! I-s pașii altieri,
Vorbește-n italiană - cu dinții-n scânteieri -
Și-n leneșe accente rusești legănătoare.
Ochi reci, în smalț cu-albastrul de Prusia-n chemare
Aprind trufașa pară-a diamantelor de ger.
În luciul pielii,-n sânul hieratic giuvaer,
Regină-ori curtezană, de-ar fi să se măsoare, -
Nici Cleopatra linxa, Ninon motana chiar,
Nu suie, nu! pe treapta velitului ei har!
Vezi, Buridan, o, blânde: "E o cucoană mare!"
Să o adori - alt chip nu-i decât îngenuncheat,
Având drept astru-n ceruri doar greu-i păr roșcat, -
Sau să-i pleznești obrajii cu o cravașe tare!
sonet
de
Paul Verlaine
din
Antologia poeziei franceze
, traducere de
Tașcu Gheorghiu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice