Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Jalobă fără noimă
Prințesă! Ce durere că nu sunt baremi zeu
Ca Hebe cea pe care, pe șeașcă, adineauri
O sărutați... Mă mistui, dar, ca abate, eu
N-am să apar pe Sevres, nici gol, încins cu lauri.
Cum nu-ți sunt pechinezul, nici fardulrozaceu,
Nici galeșele jocuri de nu-uri și de da-uri,
Și cum asupră-mi ochiul închis ți-l simt mereu,
O, blondă pieptănată de meșteri aurfauri
Numiți-ne... tu care strivești atâți fragi
În râsul turmei tale de mielușele dragi
Care ne pasc dorința și-o behăie sub astre,
Și ca să fiu de Amor, pictat pe evantai
CU fluierul în gură, vrăjind acest alai,
Numiți-ne păstorul surâsurilor voastre.
sonet
de
Stephane Mallarme
din
Cele dintâi poeme
, traducere de
Șerban Foarță
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice