Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Unei mizerabile
Picioru-ți fin ca mâna-i, iar șoldul împlinit
Ar fi de cea mai mândră din albe pizmuit;
Se-ndrăgostește-artistul de dulcea ta făptură;
Mai negri decât pielea ți-s ochii de velură.
Pe țărmul cald și-albastru ce-ți fu ursit de Zeu,
Ai rostul s-aprinzi pipa stăpânului mereu,
Să fie-n sticle apa și rece și-aromată,
Iar zarva țânțărimii, de pat îndepărtată,
Și când platanii cântă-n al dimineții ceas,
De prin bazar să cumperi banane și-ananas.
Desculță, ziua-ntreagă te duci unde ți-e vrerea
Și cânți în șoaptă arii vechi cum nu-s nicăierea;
Și când coboară seara în mantii stacojii,
Ușor pe-o rogojină tu corpul ți-l mlădii
Si visele-ți sunt numai de colibri-mpânzite,
De-a pururi, ca și tine, gingașe și-nflorite.
Copilă fericită, ce gânduri îți abat
Să vezi pământul Franței de chinuri secerat
Și, dându-ți viața-n mână de marinar vânjoasă,
Să te desparți de scumpii tăi tamarini de-acasă?
Tu, ce pe jumătate în voal te-nveșmântezi,
Aicea, zgribulită de grindini și zăpezi,
Cum îți vei plânge traiul de dulce libertate
Când, coapsele fiindu-ți brutal încorsetate,
Ar trebui ca cina să-ți strângi din glod, și cum
Vei vinde-al vrajei tale tulburător parfum,
Cu ochiul stins văzându-ți prin paclele murdare
Cocotierii lipsă în năluciri fugare!
poezie celebră
de
Charles Baudelaire
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice