Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Moș Crăciun
Vine moșul cu scufie
Și cu barbă argintie,
Cu vocea cam îngroșată
Și spinarea încovoiată,
De povara sacului,
Tăind brazdă omătului.
Noaptea-i neagră, și geroasă
Copiii stau la fereastră,
Și când moșul a sosit,
Și la ușă s-a oprit,
Fug iute și se ascund,
Unde pot, stau tremurând,
Sau, țin strănsă fusta memei,
Sau se prind de vreun picior;
Și cu ochii mari privesc,
La Moș Crăciun, cum le vorbesc,
Și îi roagă să îi spună,
O poezioară scurtă,
Pentru darul ce-i așteaptă.
Moșul, cu răbdare ascultă,
Lângă bradul ce cu fală,
Podoabele și le poartă,
Tot la finele de an.
Și copiii, cu sfială,
Se apropie de Moș:
Frământând mânuțele,
Când poezia pornesc.
Buze roșii, umezite,
Cuvinte, cam bâlbâite,
Spuse iute cât se poate,
Aproape pe nerăsuflate,
Să se gate poezia!
Și să înceapă bucuria!!!
Când cadoul ei primesc,
Cu drag pe moșu-l privesc,
Îl sărută și-l iubesc,
Cu sfială-i mulțumesc,
Au uitat de frica lui,
Bucuria moșului.
poezie
de
Valeria Mahok
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice