Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
De aceea refuz să cânt cântecelul acela cu "la mormânt eu nu vreau lacrimi", lălăit cu atâta ațâțare de oameni pe care alminteri îi iubesc și îi duc în mine oriunde sunt, dar, dragule, simți tu ce-i ăla mormânt? De pilot? Ce e sub pala aceea de elice înfiptă în pământul cimitirului militar? Știi tu efectiv ce e acolo? Glorie, uniforma bleumarin, cerul senin, vulturul de pe piept, tresele de la mâneci, toată fațada aceea cumplit de mototolită, dacă ar fi doar asta, da, aș cânta și eu de lacrimi și morminte. M-aș defula, în acel cântecel, poate am și eu nevoie... Dar acolo sunt aliniate de fapt vise frânte, ani care mai erau de trăit, glasuri de copii pustiiți pentru totdeauna și plâns de femeie tânără răsucită fierbinte noapte de noapte în patul acum prea lung, prea larg, și mai e ceva din fiecare dintre noi, lăsat perpetuu în fiecare groapă cu pală de elice deasupra. De asta nu pot să cânt despre morminte.
Doru Davidovici
în
V de la victorie
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice