Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cuvântul care ucide
Potop de vorbe-aruncă unii cu-atât de multă ușurință,
Lovesc cu ele drept în față, de parcă n-au pic de credință.
Și încărcată le e vorba de mult venin și multă ură,
Îți intră-n suflet cu bocancii, nu au rușine, nici măsură.
Nu au produs de când se știu decât șuvoi de vorbe goale,
Au stat la pândă și-au lovit când au simtit un loc mai moale.
Cuvântul lor e ca pumnalul, ce-n inimă ți-l răsucesc,
Ei simt cum rana sângerează și-atunci mai tare-l învârtesc.
Dar cel mai laș e-acela care îți sare-n spate mișelește
Și pe la colțuri des apare, urzește intrigi, terfelește.
Ar trebui trimis în rând cu-acei tâlhari la drumul mare
Și pedepsit cu penitență, că te-a adus la disperare.
E mult mai grav un braț rănit, sau portofelul tău furat?
Nu este mai cumplită rana din bietul suflet disperat
Și inima ce-a fost rănită, cu vorba rece ca de gheață,
Ce a ucis în om speranța și bucuria lui de viață?
poezie
de
Mariana Dobrin
din
Jurnal cu aromă de pamflet
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice