Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Noi nu mai suntem de mult tineri
Noi nu mai suntem de mult tineri
Doar un strop de ploaie caldă
Noaptea sufletele scaldă
Ca-ntr-un basm cu sfânta Vineri
De ce vreți să fiți străină
Între cei care firesc
Tac și vă compătimesc
Pentru-o neștiută vină?
Și pe stradă și la piață
Vor vorbi o alta limbă
Și revolta asta schimbă
Rostul omului in viață
Veți simți lacrimi fierbinți,
Punțile care se rup
Că vă iese sufletul din trup
Pentru dorul de părinți
Un vecin de palier,
Un poștaș, un polițist
Doamne, cât va fi de trist
Universul de stingher!
Nu-i nevoie de mult fler
Și nici muzică de Liszt
Ca să vezi cât e de trist
Dacă nu ai locul tău sub cer!
Țara, doamnă e o brazdă
Ce ne-a fost dată de sus
Și voi mergeți în apus
Pentru ce? Să stați în gazdă?!
Stropul ăsta de țărână
Pe care-l lăsați în urmă
Mâine-n inimă vă scurmă
Și-o să plângeți iarăși până,
Vă veți revedea copilă
Într-un plai, bătrân un faur
Îngerul cu păr de aur
Și o dragoste subtilă
Doamnă, sufletul rămâne
Unde odihnesc strămoșii
Geana aurorei roșii
Unduind, leagănă grâne
Și vă vor umbla prin vise
Întrebându-vă de ce
Ați lăsat s-alunece
Stâlpii de la paraclise?
Și-o să plâgeți și-o să vreți
Să vă nașteți iar româncă
Unde fiecare stâncă
Amintește despre geți!
poezie
de
Ion Untaru
din
Liziera de salcâmi
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice